Categorie: Dermatologie

Deși are un nume care pentru multi este complet necunoscut, neurodermita sau lichen simplex cronic, este o afecțiune frecvent întâlnită. Este o formă cronică de dermatită caracterizată prin prurit sau senzație de mâncărime intensă. Datorită gratajului sau scărpinării repetate, pielea se îngroașă, își modifică structura, căpătând un aspect cartonat (lichenificare). Pielea devine uscată, aspră, brună, acoperită sau nu de scuame. Nu este o afecțiune contagioasă sau periculoasă, însă din cauza senzației de mâncărime persistente, poate afecta calitatea vieții pacienților.

Care sunt principalele cauze?

Neurodermita este o afecțiune complexă, iar cauze ei nu sunt complet cunoscute. Cu toate acestea, există mai mulți factori care pot contribui la apariția sau agravarea acesteia:

• Traumatisme minore repetate – neurodermita poate fi declanșată de traumatisme minore, dar repetate, la nivelul pielii, cum ar fi mușcături de insecte, haine mulate sau contactul prelungit cu planuri dure (de exemplu cu spătarul scaunului). Aceste traumatisme pot provoca senzația de mâncărime, iar scărpinarea repetata va duce la modificări ale pielii.
• Afectiuni dermatologice asociate – poate fi asociată cu o serie afecțiuni dermatologice, în special cele care implică senzația de mâncărime, cum ar fi dermatita atopica, dermatita de contact sau psoriazisul.
• Componenta psihologică: Factorii psihologici precum stresul, anxietatea și depresia pot juca un rol important în apariția sau exacerbarea neurodermitei.

Cum se manifestă neurodermita?

Afecțiunea debutează prin prurit sau senzație persistentă de mâncărime. Inițial, la nivelul pielii nu există leziuni vizibile, însă prin scărpinatul repetat, în timp, apare eritemul sau roșeața, uscăciunea și scuamele. Cu timpul, zona respectivă se îngroașă și se pigmentează (devine mai închisă la culoare), iar reliefurile naturale ale pielii se accentuează. Pielea capătă un aspect îngroșat, cartonat și uneori pot apărea inclusiv fisuri sau crăpături care dau senzație de usturime sau arsură. Neurodermita poate afecta orice zonă a corpului fiind localizată pe zone accesibile scărpinatului. Afectează frecvent zone precum scalp, spate, coate, glezne, gambe și organe genitale si interfesier.

Care sunt factorii care pot agrava simptomele neurodermitei și cum pot fi evitați sau gestionați?

Există mai mulți factori care pot agrava simptomele neurodermitei, iar gestionarea lor poate ajuta la reducerea disconfortului asociat cu această afecțiune. Iată câțiva factori care pot agrava simptomele neurodermitei și cum pot fi evitați sau gestionați:

• Produsele de îngrijire – folosirea unor produse agresive (produse cu alcool, parfum sau cu acțiune antibacteriană) sau igiena prea riguroasă poate agrava neurodermita. Recomand produse de curățare blânde, fără parfum sau substanțe iritante, de preferat dermatocosmetice.
• Frictiunea sau frecarea pielii – aceasta poate accentua senzația de mâncărime întreținând leziunile cutanate. Evitarea hainelor mulate din materiale sintetice sau iritante (ex. lana) sau contactul prelungit cu suprafețele dure.
• Factorii de mediu – temperaturile extreme, expunerea la soare sau umiditatea scăzută pot agrava simptomele.
• Stresul – poate agrava simptomele neurodermitei, intensificând senzația de mâncărime.

Care sunt opțiunile de tratament disponibile

Tratamentul constă în aplicarea dermatocorticoizilor ce reduc senzația de mâncărime și inflamația, a keratoliticelor (uree) cu rolul de a reduce lichenificarea și produse dermatocosmetice cu rol hidratant și reparator. Se asociază și tratament sistemic cu antihistaminice, iar în unele cazuri sunt necesare inclusiv anxioliticele.

În cazurile reticente la tratament, se apeleaza la crioterapie sau injectarea de cortizon intralezional.

Care sunt complicațiile bolii?

Ca orice afecțiune cutanată netratată la timp, si neurodermita asociază complicații:

• Suprainfecție – zona afectată de neurodermită este predispusă la formarea unor fisuri care reprezintă poarta de intrare pentru patogeni, cum ar fi de Stafilococul auriu. Zona devine roșie, inflamată, dureroasă și poate asocia inclusiv febră și stare generală alterată.
• Modificări la nivelul pielii – cu aspect de piele îngroșată, lichenificată și chiar apariția cicatricilor.
• Impactul asupra calității vieții – neurodermita poate avea un puternic impact, cu afectarea calității somnului, scăderea concentrării și randamentului la locul de muncă.

În concluzie, neurodermita este o afecțiune cronică ce influențează semnificativ calitatea vieții pacienților prin senzația de mâncărime persistentă. Deși poate fi o provocare, această afecțiune poate fi controlată eficient cu ajutorul medicului dermatolog, printr-o combinație de tratamente locale si sistemice precum și printr-o serie măsuri de auto-îngrijire.

Melasma este o afecțiune a pielii caracterizată prin apariția unor pete pigmentare ce afectează în special fruntea, obrajii, buza superioară și bărbia. Melasma apare secundar creșterii sintezei de melanină, pigmentul natural al pielii noastre. Melasma este mai frecvent întâlnită la femei, în special la cele cu fototip cutanat închis. Factorii ce favorizează apariția melasmei includ expunerea la soare, fluctuațiile hormonale (sarcina sau contraceptivele orale), precum și predispoziția genetică.

Tratamentul melasmei (pete pigmentare) reprezintă o adevărată provocare și implică utilizarea unor ingrediente precum hidroquinona, tretinoin, acid glicolic, acid tranexamic, acid azelaic și vitamina C dar, și utilizarea constantă a cremei de protecție solară.

Hidroquinona

Hidroquinona este un ingredient de depigmentare al pielii ce acționează prin inhibarea unei enzime numită tirozinază, implicată în producția de melanină la nivelul pielii. Utilizată în concentrații de 2-4%, hidroquinona poate fi eficientă în tratarea melasmei. Poate provoca iritații, uscăciune și fotosensibilitate. Poate fi combinată cu retinoizi sau dermatocorticoizi. Aplicată pe termen lung, poate provoca o pigmentare a pielii denumită ochronoză. Trebuie utilizată sub strictă supraveghere medicală.

Tretinoin

Tretinoinul, un derivat al vitaminei A, este un tratament complementar și nu este recomandat în monoterapie (trebuie utilizat în combinație cu alte tratamente depigmentante). Nu are proprietăți depigmentante, însă îmbunătățește regenerarea celulară și permite penetrarea altor ingrediente în profunzimea pielii. Se utilizează, în general, în combinație cu hidroquinona. Este fotosensibilizant.

Acid Glicolic

Acidul glicolic este un alpha-hydroxy-acid (AHA). Acest derivat din trestia de zahăr stimulează regenerarea celulară și inhibă producția de melanină. Prin utilizarea regulată, acidul glicolic poate contribui la estomparea petelor pigmentare și la îmbunătățirea texturii pielii. Se recomandă produsele sub formă de ser, în concentrație între 5% și 10%.

Acid Tranexamic

Acidul tranexamic este un ingredient nou în tratamentul melasmei. Acționează prin inhibarea enzimelor implicate în producția de melanină (în melanogeneză) și reduce inflamația. Poate fi aplicat local sau sistemic. Studiile au sugerat că administrarea orală a acidului tranexamic este mai eficientă în tratarea melasmei decât utilizarea topică sau intradermică.

Acid Azelaic

Acidul azelaic inhibă producția de melanină, are proprietăți exfoliante și efect antiinflamator. Utilizat constant, poate contribui la estomparea petelor pigmentare și la îmbunătățirea aspectului general al pielii. Poate fi utilizat sub formă de ser, gel sau cremă, iar concentrațiile recomandate sunt între 15% și 20%. Poate fi utilizat inclusiv în perioada sarcinii.

Vitamina C

Vitamina C este un antioxidant puternic ce oferă luminozitate tenului, reduce petele pigmentare și potențează efectul cremelor de protecție solară. Nu este un ingredient de prima linie, însă poate fi asociat rutinei de îngrijire. Se recomandă acidul L-ascorbic în concentrație de 20%-30%.

Fotoprotecție cu SPF

Indiferent de tratamentele alese, fotoprotecția este esențială. Soarele poate agrava melasma, așa că aplicarea regulată a unui cremde de protecție solară, cu un SPF de cel puțin 30 este esențială pentru protejarea pielii împotriva radiațiilor UV. Crema de protecție solară trebuie aplicată pe tot parcursul anului indiferent de anotimp și de condițiile meteo.

În concluzie, tratamentele la domiciliu pot oferi rezultate notabile, însă este important să ceri ajutorul medicului dermatolog pentru o abordare personalizată, în funcție de forma și gravitatea melasmei (pete pigmentare). Tratamentele la domiciliu pot fi combinate cu tratamente dermato-estetice precum peelinguri chimice sau terapii laser.

Vergeturile sunt linii sau striuri fine, de culoare alba, rosie sau violacee, ce apar datorita intinderii si fragmentarii fibrelor de colagen localizate in cel de-al doilea strat de piele, numit derm. Aceste modificari sunt secundare incapacitatii pielii de a se adapta unei presiuni sau tensiuni mari. Pielea noastra se aseamana unuia elastic – daca întindem de un elastic, la un moment dat, o parte din fibrele sale se vor rupe iar acel elastic nu va mai reveni la forma initiala.

Care sunt principalele cauze de apariție a vergeturilor?

● in perioada pubertatii si adolescentei. Daca la fete, vergeturile apar mai ales pe sani si pe coapse, la baieti se localizeaza la nivelul spatelui
● in perioada sarcinii – sunt cele mai frecevente si conoscute vergeturi. Apar la nivelul abdomenului dar si pe brațe, coapse sau sani
● in unele afectiuni endocrinologice precum sindromul Cushing

● administrarea pe termen lung a tratamentelor cortizonice
● cresterea in greutate, obezitatea
● masajul puternic – acesta poate zdrobi fibrele de colagen si elastina de la nivelul dermului si poate provoca vergeturi

De cate feluri sunt vergeturile?

Vergeturile sunt de 2 feluri: roșii și albe. Imediat dupa ruperea fibrelor de colagen si elastina, vergeturile au aspectul unor linii rosii, fibrele fiind inca inflamate in urma fragmentarii.

Vergeturi rosii:

● apar primele si, de obicei, au mai puțin de un an

● au aspectul unor linii rosii, fibrele fiind inca inflamate in urma fragmentarii
● sunt mai ușor de tratat
● sunt active
● au un aspect creponat, au striatii in suprafata
● de-a lungul timpului, culoarea roșiatică a acestora devine maronie sau violet, pentru ca
mai apoi acestea sa devina albe

Vergeturi albe:

● sunt vergeturi vechi
● sunt lipsite de pigment – au coloare alb sidefie
● au un aspect cicatricial
● persista toata viata

● sunt dificil de tratat

Vergeturile pot fi prevenite?

Vergeturille nu pot fi prevenite, insa putem reduce riscul aparitiei lor prin:

● aplicarea unei creme hidratante, de preferat imediat dupa baie, astfel incat ingredintele sale sa penetreze pielea mai ușor

● evitarea fluctuatiilor de greutate

● stil de viata sanatos, cu o dieta echilibrata si activitate fizica efectuata regulat

Mituri:

Barbatii nu fac vergeturi – Femeile sunt mai frecvent afectate, insa, si barbatii pot dezolvata vergeturi. Barbatii dezvolta vergeturi in special in perioada adolescentei sau in urma cresterii in greutate sau cresterii masei musculare.

Oamenii slabi nu fac vergeturi – Si persoanele slabe dezvolta vergeturi, pielea fiind influentata de factorii genetici si de fluctuatiile hormonale.

Vergeturile dispar atunci cand slabesti – Vergeturile sunt cicatrici. Pierderea kilogramelor poate face ca vergeturile sa devina mai vizibile.