Papiloamele reprezinta unul dintre principalele motive de prezentare la medicul dermatolog. Papiloamele sunt mici tumori cutanate benigne, ce se manifesta sub forma unor leziuni pediculate, cu aspect de „ciucurasi”, de culoare brun-deschis pana la brun inchis. Dimensiunea lor poate varia de la cativa milimetri la cativa centimetri. Papiloamele sunt localizate in special la nivelul pliurilor (gat, axila, submamar, inghinal) dar pot afecta si zone mai delicate, asa cum este regiunea pleoapelor. Numarul lor variaza de la cateva leziuni, la cateva zeci de leziuni.

Papiloamele sunt leziuni inofensive, insa pot avea un puternic impact estetic, in special in cazul localizarii pe zone expuse (zona gatului sau pleoapelor). Ele pot devenit dureroase sau pot asocia senzatie de mancarime in urma traumatismelor locale (maceratie, frictiune sau ras).

De ce apar papiloamele? 

Cauza aparitiei lor este controversata. Mult timp au fost considerate leziuni de origine virala – provocate de anumite tulpini de HPV. In prezent, originea lor este multifactoriala. Cei mai importanti factori ce favorizeaza dezvoltarea papiloamelor sunt:

• Varsta – afecteaza persoanele adulte, atat barbati cat si femei. Incidenta lor creste dupa varsta de 50 de ani.
• Frictiunea si iritarea repetata a anumitor zone, asa cum sunt gatul, axila sau regiunea submamara (in special la persoanele supraponderale).
• Tulburari metabolice – diabetul zahatat si obezitatea, dislipidemia.
• Sarcina – nivelul crescut al factorilor de crestere din perioada sarcinii duce la aparitia/inmultirea papiloamelor. 

Care este tratamentul papiloamelor?

Papiloamele se trateaza din motive pur estetice. Conduita terapeutica va fi stabilita in urma unui consult dermatologic. Este foarte important ca medicul dermatolog sa stabileasca diagnosticul. Papiloamele pot avea aspect similar cu alte leziuni si tumori cutanate mai periculoase. Principale optiuni terapeutice sunt:

Electrocauterizarea

Electrocauterizarea este cea mai populara procedura de tratare a papiloamelor. Presupune utilizarea curentului electric pentru a obtine o arsura controlata la nivelul pielii. Procedura se realizeaza sub anestezie locala injectabila sau topica, fiind complet nedureroasa. Recuperarea post-procedura este completa in 7-10 zile iar vindecare se face fara cicatrici. Se pot trata toate papiloamele, indiferent de localizarea lor, inclusiv cele de la nivelul pleoapelor.

Radiocauterizarea

Radiocauterizarea este o procedura similara electrocauterizarii ce foloseste unde radio de inalta frecventa pentru distrugerea leziunilor cutanate. Procedura este complet nedureroasa, rapida iar vindecarea se face fara cicatrici.

Laser CO2

Laserul CO2 este o metoda moderna, utilizata pentru ablatia (distrugerea) tumorilor cutanate benigne. Laserul CO2 emite unui fascicul de inalta energie cu scopul de a distruge tesutul tinta (in cazul nostru papilomul), fara a afecta tesutul din jur, ceea ce duce la o recuperare mai rapida. Procedura se efectueaza sub anestezie locala. Laserul CO2 are rezultate estetice foarte bune, iar tegumentul se vindeca fara cicatrici.

Tratament la domiciliu

Tratamentul la domiciliu nu este recomandat datorita riscului de sangerare si suprainfectare. Tratamantele locale ce constau in aplicarea unor substante acide la nivelul leziunilor cutanate duc la o iritatie puternica a pielii din jur, fara disparitia papilomului.

Intrebari frecvente

• Cate papiloame putem trata intr-o sedinta?

In functie de marimea si localizarea papiloamelor, se pot trata in medie 20-25 de leziuni/sedinta. O sedinta de tratament necesita intre 15 si 30 min. In cazul in care papiloamele au localizari multiple (ex. gat + axila + pleoape) se prefera tratarea lor in mai multe sedinte. 

• Se pot trata papiloamele de la nivelul pleoapelor?

Papiloamele de la nivelul pleoapelor se trateaza fara cicatrici si fara a afecta ochiul sau vederea. Procedura se efectueaza sub anestezie locala si este complet nedureroasa. In urma procedurii pot rezulta mici echimoze (vanatai) ce se vindeca in cateva zile de la procedura. Nu se recomanda tratarea papiloamelor de la nivelul pleoapelor cu cateva zile inainte de un eveniment important.

• In cat timp se vindeca leziunile dupa tratament?

Leziunile se vindeca fara cicatrici in 7-10 zile. In primele 48h post-procedura pielea va fi inflamata, asociind o senzatie de disconfort. In urmatoarele zile roseata dispare, fiind inlocuita de mici cruste hematice. Crustele cad spontan in 7-10 zile de la interventie.

• Papiloamele tratate se pot reface?

In cazul unui tratament corect, papiloamele NU se refac. Exista insa posibilitatea dezvoltarii unor noi leziuni pe aceeasi regiune anatomica (fara a avea legatura cu papiloamele tratate initial).

• Tratamentul papiloamelor este decontat de CNAS?

Da, tratamentul papiloamelor este decontat de CNAS.

---

Pentru mai multe informatii legate de programare – click aici

Tipul de ten reprezinta principalul punct de plecare in stabilirea rutinei zilnice de ingrijire. Ea trebuie adaptata necesitatilor tenului nostru. Studiile au aratat ca opt din zece femei nu stiu cu certitudine ce tip de ten au. Clasificarea tipului de ten are la baza o serie de factori: varsta, gradul de hidratare al pielii, productia de sebum, agresiunea factorilor de mediu si nu in ultimul rand afectiunile dermatologice asociate (ex. acneea, rozaceea). Sunt cunoscute cinci tipuri de ten: normal, mixt, gras, uscat si sensibil.

1. Ten normal

• Ten echilibrat, fara zone uscate sau seboreice. 
• Culoarea este uniforma, nu se descuameaza si nu exista senzatia de piele uscata (“care strage”) 
• Nu prezinta puncte negre sau pori dilatati
• Factorii de mediu (vant, frig) nu influenteaza calitatea pielii 
• Este un tip de ten rar intalnit la adulti, fiind mai frecvent intalnit la copii inainte de pubertate

2. Ten mixt

• Cel mai frecvent tip de ten
• Prezinta zone cu exces de sebum (cel mai frecvent in zona T) combinate cu zone de ten normal sau uscat (de obicei zona obrajilor)
•  Prezinta pori dilatati, puncte negre si seboree in zona fruntii, nasului si barbiei
• Produsele de ingrijire trebuie adaptate caracteristicilor fiecarei zone

3. Ten gras

• Intalnit la adolescenti si la adultii tineri
• Influentat de factori hormonali (pubertate sau dezechilibre hormonale), de stres si de factorii de mediu (umiditate excesiva) 
• Ten cu aspect neuniform, incarcat
• Tenul este lucios, uleios la cateva ore de la curatare
• Puncte negre si pori dilatati 
• Predispune la dezvoltarea acneei
• Ridurile de expresie sunt putin vizibile

4. Ten uscat

• Tenul mat, se descuameaza usor, avand o textura abraziva
• Pielea este lipsita de elasticitate
• Asociaza eritem (roseata) in special pe zona obrajilor
• Nu prezinta pori dilatati
• Ridurile de expresie sunt accentuate
• Afla mai multe despre tenul uscat

5. Ten sensibil

• Este un ten delicat, ce necesita ingrijire speciala
• Uscaciune importanta
• Roseata si senzatie de arsura
• Senzatie de mancarime
• Este frecvent intalnit la pacientii cu rozacee
• Dezvolta intolerante la majoritatea poduselor de ingrijire
• Pacientii cu ten sensibil trebuie sa evite factorii ce favorizeaza aparitia simptomelor cutanate (factori de mediu, anumite produse de ingrijire).

O rutina adecvata mentine tenul sanatos si intarzie apartia semnelor de imbatranire cu cativa ani. Un consult dermatologic te poate ajuta sa iti contruiesti rutina de ingrijire potrivita. Vei evita in felul acesta cheltuirea unor sume importante de bani pe produse nepotrivite sau ineficiente .

---

Pentru mai multe informatii legate de programare – click aici

Deși are un nume care pentru multi este complet necunoscut, neurodermita sau lichen simplex cronic, este o afecțiune frecvent întâlnită. Este o formă cronică de dermatită caracterizată prin prurit sau senzație de mâncărime intensă. Datorită gratajului sau scărpinării repetate, pielea se îngroașă, își modifică structura, căpătând un aspect cartonat (lichenificare). Pielea devine uscată, aspră, brună, acoperită sau nu de scuame. Nu este o afecțiune contagioasă sau periculoasă, însă din cauza senzației de mâncărime persistente, poate afecta calitatea vieții pacienților.

Care sunt principalele cauze?

Neurodermita este o afecțiune complexă, iar cauze ei nu sunt complet cunoscute. Cu toate acestea, există mai mulți factori care pot contribui la apariția sau agravarea acesteia:

• Traumatisme minore repetate – neurodermita poate fi declanșată de traumatisme minore, dar repetate, la nivelul pielii, cum ar fi mușcături de insecte, haine mulate sau contactul prelungit cu planuri dure (de exemplu cu spătarul scaunului). Aceste traumatisme pot provoca senzația de mâncărime, iar scărpinarea repetata va duce la modificări ale pielii.
• Afectiuni dermatologice asociate – poate fi asociată cu o serie afecțiuni dermatologice, în special cele care implică senzația de mâncărime, cum ar fi dermatita atopica, dermatita de contact sau psoriazisul.
• Componenta psihologică: Factorii psihologici precum stresul, anxietatea și depresia pot juca un rol important în apariția sau exacerbarea neurodermitei.

Cum se manifestă neurodermita?

Afecțiunea debutează prin prurit sau senzație persistentă de mâncărime. Inițial, la nivelul pielii nu există leziuni vizibile, însă prin scărpinatul repetat, în timp, apare eritemul sau roșeața, uscăciunea și scuamele. Cu timpul, zona respectivă se îngroașă și se pigmentează (devine mai închisă la culoare), iar reliefurile naturale ale pielii se accentuează. Pielea capătă un aspect îngroșat, cartonat și uneori pot apărea inclusiv fisuri sau crăpături care dau senzație de usturime sau arsură. Neurodermita poate afecta orice zonă a corpului fiind localizată pe zone accesibile scărpinatului. Afectează frecvent zone precum scalp, spate, coate, glezne, gambe și organe genitale si interfesier.

Care sunt factorii care pot agrava simptomele neurodermitei și cum pot fi evitați sau gestionați?

Există mai mulți factori care pot agrava simptomele neurodermitei, iar gestionarea lor poate ajuta la reducerea disconfortului asociat cu această afecțiune. Iată câțiva factori care pot agrava simptomele neurodermitei și cum pot fi evitați sau gestionați:

• Produsele de îngrijire – folosirea unor produse agresive (produse cu alcool, parfum sau cu acțiune antibacteriană) sau igiena prea riguroasă poate agrava neurodermita. Recomand produse de curățare blânde, fără parfum sau substanțe iritante, de preferat dermatocosmetice.
• Frictiunea sau frecarea pielii – aceasta poate accentua senzația de mâncărime întreținând leziunile cutanate. Evitarea hainelor mulate din materiale sintetice sau iritante (ex. lana) sau contactul prelungit cu suprafețele dure.
• Factorii de mediu – temperaturile extreme, expunerea la soare sau umiditatea scăzută pot agrava simptomele.
• Stresul – poate agrava simptomele neurodermitei, intensificând senzația de mâncărime.

Care sunt opțiunile de tratament disponibile

Tratamentul constă în aplicarea dermatocorticoizilor ce reduc senzația de mâncărime și inflamația, a keratoliticelor (uree) cu rolul de a reduce lichenificarea și produse dermatocosmetice cu rol hidratant și reparator. Se asociază și tratament sistemic cu antihistaminice, iar în unele cazuri sunt necesare inclusiv anxioliticele.

În cazurile reticente la tratament, se apeleaza la crioterapie sau injectarea de cortizon intralezional.

Care sunt complicațiile bolii?

Ca orice afecțiune cutanată netratată la timp, si neurodermita asociază complicații:

• Suprainfecție – zona afectată de neurodermită este predispusă la formarea unor fisuri care reprezintă poarta de intrare pentru patogeni, cum ar fi de Stafilococul auriu. Zona devine roșie, inflamată, dureroasă și poate asocia inclusiv febră și stare generală alterată.
• Modificări la nivelul pielii – cu aspect de piele îngroșată, lichenificată și chiar apariția cicatricilor.
• Impactul asupra calității vieții – neurodermita poate avea un puternic impact, cu afectarea calității somnului, scăderea concentrării și randamentului la locul de muncă.

În concluzie, neurodermita este o afecțiune cronică ce influențează semnificativ calitatea vieții pacienților prin senzația de mâncărime persistentă. Deși poate fi o provocare, această afecțiune poate fi controlată eficient cu ajutorul medicului dermatolog, printr-o combinație de tratamente locale si sistemice precum și printr-o serie măsuri de auto-îngrijire.

Melasma este o afecțiune a pielii caracterizată prin apariția unor pete pigmentare ce afectează în special fruntea, obrajii, buza superioară și bărbia. Melasma apare secundar creșterii sintezei de melanină, pigmentul natural al pielii noastre. Melasma este mai frecvent întâlnită la femei, în special la cele cu fototip cutanat închis. Factorii ce favorizează apariția melasmei includ expunerea la soare, fluctuațiile hormonale (sarcina sau contraceptivele orale), precum și predispoziția genetică.

Tratamentul melasmei (pete pigmentare) reprezintă o adevărată provocare și implică utilizarea unor ingrediente precum hidroquinona, tretinoin, acid glicolic, acid tranexamic, acid azelaic și vitamina C dar, și utilizarea constantă a cremei de protecție solară.

Hidroquinona

Hidroquinona este un ingredient de depigmentare al pielii ce acționează prin inhibarea unei enzime numită tirozinază, implicată în producția de melanină la nivelul pielii. Utilizată în concentrații de 2-4%, hidroquinona poate fi eficientă în tratarea melasmei. Poate provoca iritații, uscăciune și fotosensibilitate. Poate fi combinată cu retinoizi sau dermatocorticoizi. Aplicată pe termen lung, poate provoca o pigmentare a pielii denumită ochronoză. Trebuie utilizată sub strictă supraveghere medicală.

Tretinoin

Tretinoinul, un derivat al vitaminei A, este un tratament complementar și nu este recomandat în monoterapie (trebuie utilizat în combinație cu alte tratamente depigmentante). Nu are proprietăți depigmentante, însă îmbunătățește regenerarea celulară și permite penetrarea altor ingrediente în profunzimea pielii. Se utilizează, în general, în combinație cu hidroquinona. Este fotosensibilizant.

Acid Glicolic

Acidul glicolic este un alpha-hydroxy-acid (AHA). Acest derivat din trestia de zahăr stimulează regenerarea celulară și inhibă producția de melanină. Prin utilizarea regulată, acidul glicolic poate contribui la estomparea petelor pigmentare și la îmbunătățirea texturii pielii. Se recomandă produsele sub formă de ser, în concentrație între 5% și 10%.

Acid Tranexamic

Acidul tranexamic este un ingredient nou în tratamentul melasmei. Acționează prin inhibarea enzimelor implicate în producția de melanină (în melanogeneză) și reduce inflamația. Poate fi aplicat local sau sistemic. Studiile au sugerat că administrarea orală a acidului tranexamic este mai eficientă în tratarea melasmei decât utilizarea topică sau intradermică.

Acid Azelaic

Acidul azelaic inhibă producția de melanină, are proprietăți exfoliante și efect antiinflamator. Utilizat constant, poate contribui la estomparea petelor pigmentare și la îmbunătățirea aspectului general al pielii. Poate fi utilizat sub formă de ser, gel sau cremă, iar concentrațiile recomandate sunt între 15% și 20%. Poate fi utilizat inclusiv în perioada sarcinii.

Vitamina C

Vitamina C este un antioxidant puternic ce oferă luminozitate tenului, reduce petele pigmentare și potențează efectul cremelor de protecție solară. Nu este un ingredient de prima linie, însă poate fi asociat rutinei de îngrijire. Se recomandă acidul L-ascorbic în concentrație de 20%-30%.

Fotoprotecție cu SPF

Indiferent de tratamentele alese, fotoprotecția este esențială. Soarele poate agrava melasma, așa că aplicarea regulată a unui cremde de protecție solară, cu un SPF de cel puțin 30 este esențială pentru protejarea pielii împotriva radiațiilor UV. Crema de protecție solară trebuie aplicată pe tot parcursul anului indiferent de anotimp și de condițiile meteo.

În concluzie, tratamentele la domiciliu pot oferi rezultate notabile, însă este important să ceri ajutorul medicului dermatolog pentru o abordare personalizată, în funcție de forma și gravitatea melasmei (pete pigmentare). Tratamentele la domiciliu pot fi combinate cu tratamente dermato-estetice precum peelinguri chimice sau terapii laser.

Porii sunt mici orificii ale pielii ce conțin foliculi piloși și glande sebacee. Sunt esențiali pentru reglarea producției de sebum și pentru menținerea sănătății pielii. Cu toate acestea, la anumite persoane, porii pot fi dilatați, devenind o adevărată problemă estetică.

Dilatarea porilor poate fi cauzată de mai mulți factori precum: producția crescută de sebum (ten gras, acnee), expunerea la soare, utilizarea unor produse de îngrijire nepotrivite și înaintarea în vârstă.

Ce ingrediente îmbunătățesc aspectul porilor?

Acidul Salicilic – Exfoliere și Curățare Eficientă

Acidul salicilic este cel mai eficient ingredient. Este un beta-hidroxiacid (BHA), lipofil, ce pătrunde la nivelul porilor, eliminând excesul de sebum. De asemenea, favorizează exfolierea pielii, eliminând comedoanele (punctele negre). Poate fi folosit sub formă de gel de curățare utilizat o dată sau de două ori pe zi în funcție de toleranța tenului sau sub formă de ser, aplicat de 2-3 ori pe săptămână, seara.

Retinol – Favorizează Regenerarea Celulară

Retinolul, o formă de vitamina A, este cunoscut pentru capacitatea sa de a stimula regenerarea celulară. De asemenea, ajută la stimularea producției de colagen, contribuind la menținerea elasticității pielii. Retinolul trebuie aplicat seara și introdus în rutina noastră de îngrijire treptat, în funcție de toleranța tenului.

Niacinamida – Controlul Sebumului și Hidratare

Niacinamida sau vitamina B3, este un ingredient versatil, ce îmbunătățește aspectul porilor. Reglează producția de sebum, contribuind la diminuarea aspectului porilor și oferind hidratare. Niacinamida are, de asemenea, proprietăți antiinflamatorii, ajutând la calmarea iritațiilor. Poate fi utilizată în combinație cu acidul salicilic sau cu retinolul.

Cum să Integrezi Aceste Ingrediente în rutina de îngrijire?

Curățare cu Acid Salicilic: Optează pentru un gel de curățare ce conțin acid salicilic. Folosește-le dimineața și seara.

Ser cu Retinol: Integrează un ser cu retinol pe care sa il aplici pe pielea curată și uscată, evitând zona ochilor și a buzelor. Începe cu o concentrație scăzută (0.025%) și aplică-l de câteva ori pe săptămână, în funcție de toleranța tenului. La 10 minute aplica o crema de hidratare.

Crema cu Niacinamidă: Alege o cremă hidratantă care conține niacinamidă pe care sa o aplici dimineața și seara.

Combinarea atentă a acestor ingrediente poate contribui la reducerea aspectului porilor dilatați. În cazul în care este dificilă integrarea lor în rutina de îngrijire, poți cere sfatul medicului dermatolog.