Acasa Eticheta: "dermatita de contact"

Etichetă: dermatita de contact

Neurodermita
27mai

Deși are un nume care pentru multi este complet necunoscut, neurodermita sau lichen simplex cronic, este o afecțiune frecvent întâlnită. Este o formă cronică de dermatită caracterizată prin prurit sau senzație de mâncărime intensă. Datorită gratajului sau scărpinării repetate, pielea se îngroașă, își modifică structura, căpătând un aspect cartonat (lichenificare). Pielea devine uscată, aspră, brună, acoperită sau nu de scuame. Nu este o afecțiune contagioasă sau periculoasă, însă din cauza senzației de mâncărime persistente, poate afecta calitatea vieții pacienților.

Care sunt principalele cauze?

Neurodermita este o afecțiune complexă, iar cauze ei nu sunt complet cunoscute. Cu toate acestea, există mai mulți factori care pot contribui la apariția sau agravarea acesteia:

  • Traumatisme minore repetate – neurodermita poate fi declanșată de traumatisme minore, dar repetate, la nivelul pielii, cum ar fi mușcături de insecte, haine mulate sau contactul prelungit cu planuri dure (de exemplu cu spătarul scaunului). Aceste traumatisme pot provoca senzația de mâncărime, iar scărpinarea repetata va duce la modificări ale pielii.
  • Afectiuni dermatologice asociate – poate fi asociată cu o serie afecțiuni dermatologice, în special cele care implică senzația de mâncărime, cum ar fi dermatita atopica, dermatita de contact sau psoriazisul.
  • Componenta psihologică: Factorii psihologici precum stresul, anxietatea și depresia pot juca un rol important în apariția sau exacerbarea neurodermitei.
Cum se manifestă neurodermita?

Afecțiunea debutează prin prurit sau senzație persistentă de mâncărime. Inițial, la nivelul pielii nu există leziuni vizibile, însă prin scărpinatul repetat, în timp, apare eritemul sau roșeața, uscăciunea și scuamele. Cu timpul, zona respectivă se îngroașă și se pigmentează (devine mai închisă la culoare), iar reliefurile naturale ale pielii se accentuează. Pielea capătă un aspect îngroșat, cartonat și uneori pot apărea inclusiv fisuri sau crăpături care dau senzație de usturime sau arsură. Neurodermita poate afecta orice zonă a corpului fiind localizată pe zone accesibile scărpinatului. Afectează frecvent zone precum scalp, spate, coate, glezne, gambe și organe genitale si interfesier.

Care sunt factorii care pot agrava simptomele neurodermitei și cum pot fi evitați sau gestionați?

Există mai mulți factori care pot agrava simptomele neurodermitei, iar gestionarea lor poate ajuta la reducerea disconfortului asociat cu această afecțiune. Iată câțiva factori care pot agrava simptomele neurodermitei și cum pot fi evitați sau gestionați:

  • Produsele de îngrijire – folosirea unor produse agresive (produse cu alcool, parfum sau cu acțiune antibacteriană) sau igiena prea riguroasă poate agrava neurodermita. Recomand produse de curățare blânde, fără parfum sau substanțe iritante, de preferat dermatocosmetice.
  • Frictiunea sau frecarea pielii – aceasta poate accentua senzația de mâncărime întreținând leziunile cutanate. Evitarea hainelor mulate din materiale sintetice sau iritante (ex. lana) sau contactul prelungit cu suprafețele dure.
  • Factorii de mediu – temperaturile extreme, expunerea la soare sau umiditatea scăzută pot agrava simptomele.
  • Stresul – poate agrava simptomele neurodermitei, intensificând senzația de mâncărime.
Care sunt opțiunile de tratament disponibile

Tratamentul constă în aplicarea dermatocorticoizilor ce reduc senzația de mâncărime și inflamația, a keratoliticelor (uree) cu rolul de a reduce lichenificarea și produse dermatocosmetice cu rol hidratant și reparator. Se asociază și tratament sistemic cu antihistaminice, iar în unele cazuri sunt necesare inclusiv anxioliticele.

În cazurile reticente la tratament, se apeleaza la crioterapie sau injectarea de cortizon intralezional.

Care sunt complicațiile bolii?

Ca orice afecțiune cutanată netratată la timp, si neurodermita asociază complicații:

  • Suprainfecție – zona afectată de neurodermită este predispusă la formarea unor fisuri care reprezintă poarta de intrare pentru patogeni, cum ar fi de Stafilococul auriu. Zona devine roșie, inflamată, dureroasă și poate asocia inclusiv febră și stare generală alterată.
  • Modificări la nivelul pielii – cu aspect de piele îngroșată, lichenificată și chiar apariția cicatricilor.
  • Impactul asupra calității vieții – neurodermita poate avea un puternic impact, cu afectarea calității somnului, scăderea concentrării și randamentului la locul de muncă.

În concluzie, neurodermita este o afecțiune cronică ce influențează semnificativ calitatea vieții pacienților prin senzația de mâncărime persistentă. Deși poate fi o provocare, această afecțiune poate fi controlată eficient cu ajutorul medicului dermatolog, printr-o combinație de tratamente locale si sistemice precum și printr-o serie măsuri de auto-îngrijire.

Dermatita mainii
21nov.

Dermatita mainii reprezinta un motiv de ingrijorare si frustrare pentru pacienti fiind frecvent confundata cu alte afectiuni dermatologice precum psoriazisul. Dermatita mainii apare in perioada toamnei si ierii secundar expunerii la frig si vant. In contextul pandemiei COVID-19, incidenta dermatitei mainii a crescut foarte mult fiind provocata si de spalarea excesiva a mainilor si de utilizarea constanta a dezinfectantilor.

Cauze

Pielea noastra prezinta un sistem de autoproctectie ce poarta numele de bariera cutanata (afla mai multe despre bariera cutanata). Bariera cutanata este formata din stratul hidrolipidic (alcatuit din apa si lipide) si din celulele epidermului numite keratinocite. In cazul dermatitei mainii, factorii de mediu (frig si vant), dezinfectatii si produsele de spalare antibacteriene distrug stratul hidrolipidic. Astfel, pielea nu se mai poate apara corespunzator, se va usca si in final vor aparea iritatiile.

Simptome
  • Xeroza cutanata –  piele uscata, aspra, rugoasa, cu accentuarea candrilajului normal al pielii
  • Descuamare – exfolierea fainoasa a pielii
  • Eritem sau roseata 
  • Fisuri dureroase – ce afecteaza zonele de maxima tensiune a pielii
  • Senzatie de mancarime 
  • Senzatie de arsura mai ales la contactul cu apa
  • Localizare – in special partea dorsala a mainii si zona degetelor

Dermatita mainii produsa de frig si dezinfectati debuteaza sunt forma unor zone uscate,  aspre, rugoase, ce se descuameaza fainos. In cazul in care aceasta uscaciune nu este corectata prin utilizarea unor creme hidratante, pielea va devi rosie, va dezvolta fisuri si va asocia senzatie de mancarime si usturime. 

Tratament

Emoliente – sunt creme dermatocosmetice ce au rolul de a reface bariera cutanata. Se prezinta sub forma de lotiuni, creme sau unguente. Pe parcursul zilei se recomanda aplicarea produselor sub forma de crema. Seara, inainte de culcare, puteti utiliza produse de consistenta mai grasa, asa cum sunt unguentele. Emolientele se aplica la interval de 2-4 ore, imediat dupa spalarea mainilor si inainte de expunerea la frig sau vant. Emolientele ar trebui folosite pe tot parcursul zilei, chiar si in perioadele in care dermatita nu este activa.

Pe langa emoliente, se recomanda si utilizarea unor produse de spalare blande, ce nu contin sapun, cu rolul de a limita uscaciunea pielii. Se recomanda utilizarea produselor de tip Syndet sau pe baza de ulei. Evitati sapunurile cu proprietati antibacteriene si dezinfectante. 

Pandemia COVID-19 a crescut nivelul de igiena prin spalarea si dezinfectarea mai frecventa a mainilor. Pentru a ne dezinfecta dar si hidratat mainile putem folosi produse ce contin o combinatie de subtante dezinfectante si uleiuri hidratante. Un astfel de produs este Bioderma solutie bifazica lipo-alcoolica.

Dermatocorticoizi – sunt recomandati in cazul episoadelor acute. Reduc inflamatia si amelioreaza senzatia de usturime. Se utilizeaza sub stricta recomandare a medicului dermatolog. Tratamentul nu trebuie sa depaseasca 14 zile. Utilizati pe termen lung dermatocorticoizii au reactii adverse importante: roseata, atrofie si infectii cutanate. Se pot asocia cu antibiotice locale in cazul in care exista fisuri dureroase.

Inhibitori de calcineurina – sunt recomandati pacientilor cu forme cronice. Reprezinta un inlocuitor pentru dermatocorticoizi avand mai putine reactii adverse. La initierea tratamentului pot asocia senzatie de usturime sau arsura. Se aplica sub stricta supraveghere medicala.

Preventie
  • Protejati-va mainile de frig si vant – purtati manusi sau tineti mainile in buzunar.
  • Nu exagerati cu spalarea mainilor. 
  • Aveti grija sa va scoateti bijuteriile (inele, bratari) inainte de spalarea mainilor. Sapunul poate ramane in contact cu pielea si poate agrava dermatita.
  • Dupa spalarea mainilor uscati foarte bine pielea insistand pe zona dintre degete.
  • Evitati contactul cu detergentul de vase sau alte produse de curatare – utilizati manusi de protectie (ex. manusi de menaj).
  • Evitati contactul cu alimente acide – citrice, lamai, ceapa sau rosii.
  • Nu trageti de pielea ce se descuameaza. Prin indepartarea fortata veti intarzia procesul de vindecare. Puteti indeparta pielea exfoliata prin taiere cu ajutorul unei forfecute. 

Dermatita mainii produsa de expunerea la frig sau dezinfectanti nu reprezinta o urgenta dermatologica insa, daca simptomele persista in ciuda preventiei si hidratarii corespunzatoare se recomanda un consult de specialitate. In cazul in care dermatita persista trebuie excluse alte cauze precum dermatita alergica de contact sau dermatita dishidrozica.

Roseata la nivelul fetei - cele mai frecvente cauze
19sept.

Roseata sau eritemul facial reprezinta unul din principalele motive de prezentare la medicul dermatolog. Cele mai frecvente cauze sunt:

Rozacee

Rozaceea este una dintre cele mai frecvente cauze de roseata la nivelul fetei. Este o afectiune cutanata cu evolutie de lunga durata ce afecteaza cu predilectie femeile dupa varsta de 30 de ani. Se manifesta prin roseata localizata la nivelul nasului si obrajilor. La debut, pacientul observa o inrosire tranzitorie a pielii produsa de factorii de mediu (soare, vant sau frig), alimente sau bauturi fierbinti, efort fizic intens sau expunere la caldura (bai fierbinti sau sauna). In timp, roseata tranzitorie se va transforma in una permanenta (rozacee eritemato-telangiectazica sau cuperoza).

Cum putem trata roseata?

Cu toate ca rozaceea nu poate fi tratata, putem estompa roseata. Tratamentul pentru roseata va fi stabilit de medicul dermatolog si include: evitarea factorilor favorizanti, respectarea unei rutini de ingrijire, administrarea unui tratament local (atunci cand este necesar) si proceduri de tip laser vascular sau IPL.

Dermatita seboreica

Afectiune cutanata frecventa, dermatita seboreica afecteaza scalpul si zona fetei. Se manifesta prin roseata si scuame localizate la nivelul sprancenelor si santului nazo-genian (ridul de la nas spre gura). Dermatita seboreica are perioade de remisie si recadere. Se activeaza in special toamna, iarna si in perioadele stresante. 

Cum putem trata roseata?

Roseata din dermatita seboreica se remite in urma tratamentelor dermatologice. Pentru formele usoare, tratamentul presupune utilizarea unor geluri de spalare si creme dermatocosmetice antiseboreice. In formele moderat-severe, se recomanda utilizarea, sub supravegherea medicului dermatolog, a dermatocorticoizilor sau a antimicoticelor topice.

Acnee

Fie ca vorbim de leziunile inflamatorii papulo-pustuloase (“cosuri rosii”) sau de cicatricile post-acnee recente, roseata este un semn frecvent intalnit in acnee. Roseata apare in special in cazurile de acnee moderat-severa sau in cazul pacientilor ce manipuleaza (storc) leziunile de acnee. Este foarte important sa deosebim acneea de rozacee – sunt afectiuni diferite, cu tratamente diametral opuse.

Cum putem trata roseata?

Preventia reprezinta cel mai eficient tratament pentru roseata. Cu cat tratam mai repede leziunile de acnee, cu atat avem sanse mai mici sa dezvoltam roseata. In cazurile de roseata persistenta se recomanda proceduri dermatologice precum microneedeling, mezoterapie sau lasere vasculare sau IPL.

Roseata produsa de pielea uscata

Tenul uscat reprezinta unul din cele 5 tipuri de ten cunoscute in dermatologie. Este un ten capricios, tern, cu textura abraziva. In cazul tenului uscat bariera cutanata este deficitara, pielea devenind vulnerabila in fata factorilor de mediu (frig, vant, soare) sau a produselor de ingrijire sau de make-up. Rosetea reprezinta un semn de agresiune a pielii.

Cum putem trata roseata?

Refacerea barierei cutanate va estompa roseata. Se recomanda utilizarea unor creme intens hidratante bogate in ceramide, acid hialuronic sau glicerina, utilizarea cremelor de fotoprotectie cu filtru mineral si evitarea exfoliantilor. De asemena, se recomanda evitarea expunerii la factorii de mediu si utilizarea produselor de ingrijire ce contin parfum. 

Dermatita de contact

Dermatita de contact poate fi alergica sau iritativa. Asa cum ii spune si numele, se produce prin contactul pielii cu o anumita substanta. La nivelul fetei, roseata este cel mai frecvent produsa prin contactul cu un iritant (dermatita iritativa de contact). Cel mai frecvent este cauzata de: sapun, parfum sau aditivii din produsele cosmetice si de machiaj.

Cum putem trata roseata?

Roseata dispare dupa indepartarea factorului favorizant. Uneori, poate fi dificila identificarea agentului cauzator. In cazul persoanelor cu istoric personal de dermatita de contact se recomanda produsele hipoalergenice.

Alte cauze de roseata: dermatita atopica, dermatita indusa de dermatocorticoizi, psoriazis, lupus, arsurile solare.

Dermatita de contact
1dec.

Dermatita este un termen general ce include o serie de afectiuni cutanate ce au ca principale manifestari eritemul (roseata), prezenta veziculelor, descuamarea si senzatia intensa de mancarime. In acest articol vom discuta despre una dintre cele mai frecvente cauze ce impun o vizita la cabinetul medicului dermatolog: dermatita de contact.

Asa cum sugereaza si numele, dermatita de contact se produce secundar contactului cu o anumita substanta. In functie de natura substantei si de mecanismul prin care se produc leziunile la nivelul pielii, dermatita de contact se imparte in alergica si iritativa.

Dermatita iritativa de contact

Este cea mai frecventa dermatita profesionala. Dermatita iritativa reprezinta 80% din cazurile de dermatita de contact. Apare secundar contactului direct cu agentul iritant (in general chimic), ce va provoca o distrugere a stratului superficial al pielii. In cazul dermatitei iritative de contact, pacientul nu este alergic la substanta respectiva.

Cauze
  • produse de curatenie (detergenti, inalbitori, sapunuri antibacteriene, dezinfectanti) – in cazul lor este necesar un contact repetat sau prelungit.
  • substante chimice acide sau alcaline – sunt extrem de iritante, fiind necesar un contact de scurta durata pentru a produce leziuni cutanate.
  • Produse biologice: saliva, urina.
  • Produse de ingrijire: vopsea de par, oja, lac de unghii, sampon, servetele umede.
Simptome

Manifestarile cutanate sunt in raport cu agentul iritant, cu concentratia lui si durata contactului cu tegumentul. Dermatita iritativa de contact apare de la primul contact cu agentul. La scurt timp (cateva minute) de la momentul expunerii, pe zona de contact se dezvolta o roseata asociata cu senzatie de arsura, intepatura sau durere. Pruritul (senzatia de mancarime) este mai putin frecvent. Regiunile cele mai afectate sunt, in general, locurile expuse – degetele, mainile si fata. Leziunile sunt limitate la nivelul zonei de contact.

De asemenea, trebuie mentionat faptul ca, in cazul agentilor slab iritanti, simptomele apar lent, initial cu o uscaciune a pielii, urmata de aparitia fisurilor, rosetii si senzatiei de usturime/arsura.

Dermatita alergica de contact

Acest tip de dermatita se produce printr-un mecanism alergic. Manifestarile cutanate nu apar de la primul contact cu agentul, fiind necesara o perioada de sensibilizare caracterizata prin contacte repetate cu alergenul.

Cauze
  • Cauciuc sau latex.
  • Metale –  nichel, cobalt, crom – intra in compozitia bijuteriilor, cataramelor, capselor, fermoarelor etc.
  • Parfumul utilizat in produse cosmetice, parfumuri, sapun, sampon.
  • Vopsea de par  – produc dermatita alergica prin ingrediente precum parafenilendiamina sau amoniac.
  • Anumite medicamente aplicate local: antibiotice, antiinflamatoare sau anestezice, lanolina.
  • Alte cauze: detergenti, balsam de rufe, vegetale (morcov, ustroi, ceapa, crizanteme, iedera).
Simptome

Simptomele debuteaza in primele 12-24 de ore de la contact. Se mainfesta prin roseata, vezicule si senzatie intensa de mancarime. Leziunile se pot extinde si pe alte zone, unde teoretic, nu a existat un contact cu alergenul. Poate fi afectata orice zona a corpului. Netratata, leziunile se cronicizeaza, cu aparitia descuamarii, fisurilor dureroase si lichenificarilor.

Cum stabilim diagnosticul de dermatita iritativa/alergica?

Dermatita iritativa de contact si cea alergica au manifestari cutanate similare. Diferentierea lor si identificarea agentului etiologic se efectueaza, de cele mai multe ori, printr-o anamneza minutioasa si un istoric medical detaliat. De asemenea, medicul dermatolog  va acorda o importanta sporita informatiilor legate de profesia pacientului, hobby-urile si pasiunilor acestuia. Agentul suspectat de producerea dermatitei de contact trebuie confirmat prin teste cutanate, efectuate de cele mai multe ori de medicul alergolog.

Cum tratam dermatita de contact?

Indiferent ca vorbim de dermatita iritativa sau alergica, succesul tratamentului depinde de identificarea cauzei si evitarea agentului iritant sau alergenului. Evitarea agentului etiologic este cea mai importanta componenta a tratamentului dermatitei de contact. In functie de caz, se recomanda utilizarea cosmeticelor fara parfum si hopialergenice, inlocuirea detergentilor si produselor de curatare cu unele blande, cu Ph neutru, sau evitarea bijuteriilor ce contin nichel. De asemenea, pacientul va avea o rutina de ingrijire bazata pe creme intens hidratante, ce vor limita contactul cu agentul si vor favoriza refacerea barierei cutanate. Tratamentul dermatologic consta in produse locale, sub forma unor creme sau unguente, la care se pot asocia antihistaminice pentru reducerea senzatiei de mancarime. Tratamentele sistemice sunt recomandate in cazurile severe, rezistente la tratamentele locale sau in formele extinse de dermatita de contact. Pentru cazurile ce se prezinta devreme la cabinetul medicului dermatolog, vindecare apare intr-un interval  7-14 zile. In absenta consultului dermatologic, leziunile se cronicizeaza, fiind mult mai dificil de tratat.

up-arrow-1