Lună: decembrie 2020

Psoriazisul este o afectiune inflamatorie cronica, cu evolutie capricioasa, fluctuand in intindere si severitate. Este boala dermatologica frecventa, afectand intre 2% si 4% din populatie. Afecteaza atat barbatii cat si femeile si poate debuta la orice varsta, cu o incidenta mai mare in intervalele de 15-25 de ani si 50-60 de ani.

Care sunt cauzele?

Psoriazisul este o afectiune multifactoriala, cu un mecanism de aparitie complex si incomplet inteles. Studiile de specialitate au aratat ca psoriazisul este influentat de factori genetici si de sistemul imunitar.

Factorul genetic – este unul dintre cei mai importanti factori. Pacientii cu istoric familial de psoriazis au un risc mai mare de a dezvolta boala. Profilul genetic al unui individ influenteaza tipul leziunilor si raspunsul acestuia la tratament.

Factorul imunologic – psoriazisul este o afectiune mediata imun. Globulele albe, numite si celule T, fac parte din sistemul imun al organismului. In mod normal, aceste celule ne protejeaza impotriva infectiilor bacteriene sau virale. In cazul psoriazisului, sistemul imun va ataca celulele de la nivelul pielii, ducand la productia in exces a acestora si aparitia inflamatiei. Secundar acestor modificari induse de sistemul imun se formeaza leziunile caracteristice psoriazisului. 

De cele mai multe ori, psoriazisul este declansat de o combinatie intre componenta genetica, activarea sistemului imun si anumiti factori interni sau externi, ce variaza de la o persoana la asta. Cei mai frecventi factori declansatori sunt:

• Stresul – socurile emotionale pot declansa sau agrava psoriazisul.
• Infectiile – in special infectia streptococica. Este mai frecventa la copii.
• Medicamente – beta-blocante, antiinflamatoare, aspirina, inhibitori ai enzimei de conversie sau antimalarice de sinteza (hidroxicloroquina).
• Traumatismele locale – o zgarietura, o taietura sau o muscatura de insecta pot provoca aparitia unei noi leziuni de psoriazis. Acest fenomen se numeste Koebner.
• Factorii de mediu – temperaturile scazute, umiditatea scazuta.
• Fumatul
• Consumul de alcool 

Cu toate ca modul de aparitie al psoriazisului nu este complet inteles, un lucru este cert: NU este contagios. Psoriazisul nu se transmite de la o persoana la alta. 

Cum se manifesta psoriazisul?

Psoriazisul reuneste mai multe forme clinice. Ele difera in prin aspectul leziunilor, localizarea acestora, suprafata cutanata afectata si raspunsul la tratament. In functie de tipul leziunilor, psoriazisul se imparte in:

Psoriazis vulgar – cea mai frecventa forma de psoriazis (90% din cazurile de psoriazis). Se caraterizeaza prin leziuni eritematoase (rosii), foarte bine delimitate (margine lor sunt foarte clare), cu scuame de culoare alb-sidefie, aderente. Leziunile sunt simetrice fiind localizate la nivelul cotelor, genunchilor, regiunii lombare si scalpului. La nivelul scalpului este confundata frecvent cu o dermatita seboreica. Psoriazisul este o afectiune dermatologica asimptomatica insa, mai mult de jumatate din pacienti acuza senzatie de mancarime (prurit). Gratajul sau scarpinatul duc la extinderea leziunilor si ingrosarea scuamelor. Evolutia psoriazisului vulgar este una cronica, cu perioade remise si recadere. 

Psoriazis gutat – reprezinta 2% din cazurile de psoriazis. Afecteaza mai frecvent copiii si adultii tineri. De cele mai multe ori debuteaza secundar unui episod infectios. Psoriazisul gutat se prezinta sub forma unei eruptii alcatuite din numeroase leziuni roz-rosii, scuamoase, cu diametrul de cativa milimetri, interesand tunchiul si membrele superioare si inferioare. Aceasta forma de psoriazis se vindeca, de cele mai multe ori, spontan dupa cateva saptamani-luni de evolutie. Cu toate acestea exista si forme ce pot evolua spre un psoriazis vulgar.

Psoriazis inversat – este o forma de psoriazis ce afecteaza zona pliurilor – axila, regiune inghinala si fesiera. Se manifesta prin leziuni de culoare rosu-aprins, bine delimitate, cu suprafata neteda (lipsita de scuame). Diagnosticul poate fi dificil, fiind confundat cu alte afectiuni dermatologice.

Alte forme mai rare de psoriazis: Psoriazis pustulos, Psoriazis palmo-plantar, Psoriazis eritrodermic, Artrita psoriazica.

De cele mai multe ori diagnosticul de psoriazis se stabileste pe baza examenului clinic caracteristic. In cazurile atipice de psoriazis este necesara biopsia cutanata cu examen histopatologic.

Cum putem trata psoriazisul?

Psoriazisul este o afectiune cronica, cu evolutie ondulanta, cu perioade de remisie si puseuri de activitate ce nu pot fi prevazute. Scopul tratamentului nu este unul curativ, ci unul simptomatic, centrat pe tratarea leziunilor active si intretinerea rezultatelor obtinute.

Tratament local

Dermatocorticoizi – reprezinta principalul tratament in cazurile de psoriazis vulgar. Sunt mai putin utilizati in alte forme de psoriazis. Nu se recomanda utilizarea lor pe perioade indelungate datorita reactiilor adverse importante.

Derivati de vitamina D – Se recomanda in formele usoare si moderate de psoriazis. Efectul lor se instaleaza mai lent, observandu-se o amelioare a leziunilor dupa 2-4 saptamani de tratament. Se pot asocia si cu alte terapii locale.

Kertolitice – Sunt utilizate in special la inceputul tratamentului pentru reducerea scuamelor. Potenteaza efectul terapeutic al altor terapii locale asociate.

Tratamente sistemice

Sunt tratamente destinate cazurilor severe, extinse sau rezistente la tratamentele locale. Sunt utilizate medicamente precum: Metotrexat, Retinoizi sau Ciclosporina. Acest tip de terapii necesita multiple analize de laborator atat la initierea tratamentului cat si in timpul tratamentului.

Terapiile biologice

In cazul in care terapiile sistemice nu sunt eficiente sau au reactii adverse ce impun oprirea tratamentului se pot administra terapiile biologice. Sunt tratamente eficiente insa, datorita costurilor extrem de mari nu pot fi utilizate ca terapii de prima linie. Asociaza reactii adverse importante fiind necesara administarea lor sub stricta supraveghere medicala.

Alte terapii

Fototerapia: Presupune expunerea tegumentului cu leziuni la o lumina UV artificiala. Se recomanda in cazurile de psoriazis vulgar. Tratamentul este controlat si standardizat. La initierea tratamentului se recomanda expunerea la doze mici de radiatie UV, cu cresterea progresiva a acestora. De asemenea, expunerea la lumina naturala a soarelui – in intervalele orare recomandate – poate ameliora leziunile de psoriazis (cura heliomarina).

Psihoterapia – Consilierea psihologica este obligatorie. In cazul pacientilor cu psoriazis calitatea vietii este redusa, majoritatea suferind de anxietate sau depresie. Se recomanda o viata ordonata, cu evitarea stresului si a situatiilor cu incarcatura emotionala negativa.

Acneea femeii adulte sau acnee post-adolescenta, afecteaza femeile cu varsta de peste 25 de ani. Acneea poate fi deosebit de frustranta, in special la femeia adulta. Se intampla frecvent ca un tratament care a functionat excelent in adolescenta sa devina inutil sau chiar sa agraveze acneea la varsta adulta.

Care sunt cauzele acneei femeii adulte?

Pana intr-un punct, acneea adulta, are la baza aceeasi factori ca acneea juvenila: exces de sebum, ocluzia porilor secundara exfolierii incomplete, proliferare bacteriana si inflamatie. La acesti factori se adauga si o serie de factori indirecti precum:

• Fluctuatiile hormonale: un dezechilibru hormonal poate induce/agrava acneea. Cele mai frecvente fluctuatii hormonale sunt date de mentruatie, sarcina, premenopauza, menopauza sau initierea/oprirea tratamentului cu anticonceptionale.
• Stresul: Studiile au aratat ca stresul agraveaza acneea. Ca raspuns la stres, organismul produce o cantitate mai mare de androgeni (hormoni masculini). Acesti hormoni stimuleaza glandele sebacee, rezultand un exces de sebum si, in final, aparitia de noi leziuni de acnee. Acest lucru explica de ce acneea poate fi o problema persistenta atunci cand ne aflam sub un stres constant.
• Utilizarea unor produse de ingrijire nerecomandate: Citirea listei de ingrediente a produselor de ingrijire este esentiala. Utilizati produse non-comedogene sau oil-free. 
• Medicamente: Acneea poate fi o reactie adversa a anumitor medicamente (ex. corticoterapia sau tratamente hormonale). In cazul in care un medicament este suspectat ca a declansat sau a dus la agravarea acneei, trebuie sa intrebati medicul despre posibilele efecte adverse si daca poate fi inlocuit cu un alt medicament. In cazul in care medicamentul respectiv este necesar, se recomanda un consult dermatologic cu scopul de a controla acneea.
• Afectiuni asociate: Uneori, acneea poate fi o manifestare a unei afectiuni interne. De exemplu, sindromul de ovar polichistic este una dintre cele mai frecvente afectiuni ce induc dezechilibru hormonal. Asociaza simptome precum: ciclu menstrual neregulat, acnee, pilozitate in exces, vergeturi si crestere in greutate.

Cum putem controla acneea la varsta adulta?

Primul si cel mai important lucru pe care trebuie sa il faceti atunci cand abordati acneea este sa va asigurati ca aveti o rutina de ingrijire adaptata necesitatilor tenului dumneavoastra. O rutina corecta de ingrijire poate controla acneea, fara a fi necesare tratamentele antiacneice locale sau sistemice. Amintiti-va ca avem la dispozitie un arsenal de produse, cu ingrediente a caror eficienta este dovenita stiintific.

Orice rutina de ingrijire trebuie sa aiba la baza un gel de curatare. Acesta poate fi sub forma de gel sau spuma si trebuie sa curete fara sa il irite. Hidratarea tenului se va face cu un produs cu textura fluida, ce se absoarbe rapid, fara sa lase o pelicula grasa pe suprafata pielii. La toate acestea, este obligatorie crema de protectie solara. Aceasta va fi aplicata zilnic, indiferent de anotimp, pentru a preveni agravarea leziunilor de acnee, pentru a limita aparitia petelor pigmentare si a ridurilor de expresie. 

In rutina de seara, pe langa gelul de curatare si crema hidrantanta, trebuie sa includem si un exfoliant. In cazul tenului cu tendinta acneica cea mai eficienta exfoliere este cea chimica, folosind alfa-hidroxi acizi (AHA) si beta-hidroxi acizi (BHA).

Effaclar Ser Concentrat

Effaclar ser concentrat pentru fata este unul dintre cele mai noi si eficiente produse de exfoliere. Este un ser cu textura lejera, non-grasa si nelipicoasa, ce se absoarbe rapid la nivelul pielii. Effaclar ser concentrat are in compozitia sa trei activi sinergici:

• Trei exfolianti: 
  • Acid salicilic – scade sinteza de sebum, micsoreaza si deblocheaza porii
  • Acid glicolic – exfoliant puternic ce indepateaza celulele moarte, uniformizeaza nuanta tenului si favorizeaza regenerarea celulara
  • LHA – exfoliaza usor si reduce porii
• Niacinamida sau vitamina B3: imbunatateste functia de barieriera a pielii, calmeaza si diminueaza iritatiile pielii, reduce dimensiunea porilor si reduce punctele negre.
• Apa Termala La Roche Posay: proprietăți minerale unice, bogata in antioxidanti, permite calmare pielii si reducerea iritatiile.

Mod de utilizare: Se aplica in fiecare seara, dupa curatarea tenului, ca parte a rutinei zilnice de ingrijire a pielii. Se aplica pe toata fata, in strat subtire, masand usor pielea si evitand zona ochilor. Dupa aplicarea serului Effaclar se recomanda utilizarea unei creme hidratante (Toleriane Sensitive).

Avantajele utilizarii Effaclar ser concentrat:

• Este un produs special conceput pentru pielea adulta cu tendinta acneica
• Ingredientele sale produc un echilibru perfect intre exfoliere si calmarea iritatiilor
• Reduce punctele negre si amelioreaza leziunile inflamatorii
• Reduce excesul de sebum
• Reda luminozitate tenului 

Pielea cu tendinta acneica este, de cele mai multe ori vazuta ca ceva specific adolescenților. Serul concentrat Effaclar are o formula eficienta, fiind printre putinele produse destinate acneei femeii adulte. In cazul in care, prin respectarea rutinii de ingrijire, acneea persista se recomanda un consult dermatologic.

Dermatita este un termen general ce include o serie de afectiuni cutanate ce au ca principale manifestari eritemul (roseata), prezenta veziculelor, descuamarea si senzatia intensa de mancarime. In acest articol vom discuta despre una dintre cele mai frecvente cauze ce impun o vizita la cabinetul medicului dermatolog: dermatita de contact.

Asa cum sugereaza si numele, dermatita de contact se produce secundar contactului cu o anumita substanta. In functie de natura substantei si de mecanismul prin care se produc leziunile la nivelul pielii, dermatita de contact se imparte in alergica si iritativa.

Dermatita iritativa de contact

Este cea mai frecventa dermatita profesionala. Dermatita iritativa reprezinta 80% din cazurile de dermatita de contact. Apare secundar contactului direct cu agentul iritant (in general chimic), ce va provoca o distrugere a stratului superficial al pielii. In cazul dermatitei iritative de contact, pacientul nu este alergic la substanta respectiva.

Cauze

• produse de curatenie (detergenti, inalbitori, sapunuri antibacteriene, dezinfectanti) – in cazul lor este necesar un contact repetat sau prelungit.
• substante chimice acide sau alcaline – sunt extrem de iritante, fiind necesar un contact de scurta durata pentru a produce leziuni cutanate.
• Produse biologice: saliva, urina.
• Produse de ingrijire: vopsea de par, oja, lac de unghii, sampon, servetele umede.

Simptome

Manifestarile cutanate sunt in raport cu agentul iritant, cu concentratia lui si durata contactului cu tegumentul. Dermatita iritativa de contact apare de la primul contact cu agentul. La scurt timp (cateva minute) de la momentul expunerii, pe zona de contact se dezvolta o roseata asociata cu senzatie de arsura, intepatura sau durere. Pruritul (senzatia de mancarime) este mai putin frecvent. Regiunile cele mai afectate sunt, in general, locurile expuse – degetele, mainile si fata. Leziunile sunt limitate la nivelul zonei de contact.

De asemenea, trebuie mentionat faptul ca, in cazul agentilor slab iritanti, simptomele apar lent, initial cu o uscaciune a pielii, urmata de aparitia fisurilor, rosetii si senzatiei de usturime/arsura.

Dermatita alergica de contact

Acest tip de dermatita se produce printr-un mecanism alergic. Manifestarile cutanate nu apar de la primul contact cu agentul, fiind necesara o perioada de sensibilizare caracterizata prin contacte repetate cu alergenul.

Cauze

• Cauciuc sau latex.
• Metale –  nichel, cobalt, crom – intra in compozitia bijuteriilor, cataramelor, capselor, fermoarelor etc.
• Parfumul utilizat in produse cosmetice, parfumuri, sapun, sampon.
• Vopsea de par  – produc dermatita alergica prin ingrediente precum parafenilendiamina sau amoniac.
• Anumite medicamente aplicate local: antibiotice, antiinflamatoare sau anestezice, lanolina.
• Alte cauze: detergenti, balsam de rufe, vegetale (morcov, ustroi, ceapa, crizanteme, iedera).

Simptome

Simptomele debuteaza in primele 12-24 de ore de la contact. Se mainfesta prin roseata, vezicule si senzatie intensa de mancarime. Leziunile se pot extinde si pe alte zone, unde teoretic, nu a existat un contact cu alergenul. Poate fi afectata orice zona a corpului. Netratata, leziunile se cronicizeaza, cu aparitia descuamarii, fisurilor dureroase si lichenificarilor.

Cum stabilim diagnosticul de dermatita iritativa/alergica?

Dermatita iritativa de contact si cea alergica au manifestari cutanate similare. Diferentierea lor si identificarea agentului etiologic se efectueaza, de cele mai multe ori, printr-o anamneza minutioasa si un istoric medical detaliat. De asemenea, medicul dermatolog  va acorda o importanta sporita informatiilor legate de profesia pacientului, hobby-urile si pasiunilor acestuia. Agentul suspectat de producerea dermatitei de contact trebuie confirmat prin teste cutanate, efectuate de cele mai multe ori de medicul alergolog.

Cum tratam dermatita de contact?

Indiferent ca vorbim de dermatita iritativa sau alergica, succesul tratamentului depinde de identificarea cauzei si evitarea agentului iritant sau alergenului. Evitarea agentului etiologic este cea mai importanta componenta a tratamentului dermatitei de contact. In functie de caz, se recomanda utilizarea cosmeticelor fara parfum si hopialergenice, inlocuirea detergentilor si produselor de curatare cu unele blande, cu Ph neutru, sau evitarea bijuteriilor ce contin nichel. De asemenea, pacientul va avea o rutina de ingrijire bazata pe creme intens hidratante, ce vor limita contactul cu agentul si vor favoriza refacerea barierei cutanate. Tratamentul dermatologic consta in produse locale, sub forma unor creme sau unguente, la care se pot asocia antihistaminice pentru reducerea senzatiei de mancarime. Tratamentele sistemice sunt recomandate in cazurile severe, rezistente la tratamentele locale sau in formele extinse de dermatita de contact. Pentru cazurile ce se prezinta devreme la cabinetul medicului dermatolog, vindecare apare intr-un interval  7-14 zile. In absenta consultului dermatologic, leziunile se cronicizeaza, fiind mult mai dificil de tratat.