Etichetă: dermatita atopica

Deși are un nume care pentru multi este complet necunoscut, neurodermita sau lichen simplex cronic, este o afecțiune frecvent întâlnită. Este o formă cronică de dermatită caracterizată prin prurit sau senzație de mâncărime intensă. Datorită gratajului sau scărpinării repetate, pielea se îngroașă, își modifică structura, căpătând un aspect cartonat (lichenificare). Pielea devine uscată, aspră, brună, acoperită sau nu de scuame. Nu este o afecțiune contagioasă sau periculoasă, însă din cauza senzației de mâncărime persistente, poate afecta calitatea vieții pacienților.

Care sunt principalele cauze?

Neurodermita este o afecțiune complexă, iar cauze ei nu sunt complet cunoscute. Cu toate acestea, există mai mulți factori care pot contribui la apariția sau agravarea acesteia:

• Traumatisme minore repetate – neurodermita poate fi declanșată de traumatisme minore, dar repetate, la nivelul pielii, cum ar fi mușcături de insecte, haine mulate sau contactul prelungit cu planuri dure (de exemplu cu spătarul scaunului). Aceste traumatisme pot provoca senzația de mâncărime, iar scărpinarea repetata va duce la modificări ale pielii.
• Afectiuni dermatologice asociate – poate fi asociată cu o serie afecțiuni dermatologice, în special cele care implică senzația de mâncărime, cum ar fi dermatita atopica, dermatita de contact sau psoriazisul.
• Componenta psihologică: Factorii psihologici precum stresul, anxietatea și depresia pot juca un rol important în apariția sau exacerbarea neurodermitei.

Cum se manifestă neurodermita?

Afecțiunea debutează prin prurit sau senzație persistentă de mâncărime. Inițial, la nivelul pielii nu există leziuni vizibile, însă prin scărpinatul repetat, în timp, apare eritemul sau roșeața, uscăciunea și scuamele. Cu timpul, zona respectivă se îngroașă și se pigmentează (devine mai închisă la culoare), iar reliefurile naturale ale pielii se accentuează. Pielea capătă un aspect îngroșat, cartonat și uneori pot apărea inclusiv fisuri sau crăpături care dau senzație de usturime sau arsură. Neurodermita poate afecta orice zonă a corpului fiind localizată pe zone accesibile scărpinatului. Afectează frecvent zone precum scalp, spate, coate, glezne, gambe și organe genitale si interfesier.

Care sunt factorii care pot agrava simptomele neurodermitei și cum pot fi evitați sau gestionați?

Există mai mulți factori care pot agrava simptomele neurodermitei, iar gestionarea lor poate ajuta la reducerea disconfortului asociat cu această afecțiune. Iată câțiva factori care pot agrava simptomele neurodermitei și cum pot fi evitați sau gestionați:

• Produsele de îngrijire – folosirea unor produse agresive (produse cu alcool, parfum sau cu acțiune antibacteriană) sau igiena prea riguroasă poate agrava neurodermita. Recomand produse de curățare blânde, fără parfum sau substanțe iritante, de preferat dermatocosmetice.
• Frictiunea sau frecarea pielii – aceasta poate accentua senzația de mâncărime întreținând leziunile cutanate. Evitarea hainelor mulate din materiale sintetice sau iritante (ex. lana) sau contactul prelungit cu suprafețele dure.
• Factorii de mediu – temperaturile extreme, expunerea la soare sau umiditatea scăzută pot agrava simptomele.
• Stresul – poate agrava simptomele neurodermitei, intensificând senzația de mâncărime.

Care sunt opțiunile de tratament disponibile

Tratamentul constă în aplicarea dermatocorticoizilor ce reduc senzația de mâncărime și inflamația, a keratoliticelor (uree) cu rolul de a reduce lichenificarea și produse dermatocosmetice cu rol hidratant și reparator. Se asociază și tratament sistemic cu antihistaminice, iar în unele cazuri sunt necesare inclusiv anxioliticele.

În cazurile reticente la tratament, se apeleaza la crioterapie sau injectarea de cortizon intralezional.

Care sunt complicațiile bolii?

Ca orice afecțiune cutanată netratată la timp, si neurodermita asociază complicații:

• Suprainfecție – zona afectată de neurodermită este predispusă la formarea unor fisuri care reprezintă poarta de intrare pentru patogeni, cum ar fi de Stafilococul auriu. Zona devine roșie, inflamată, dureroasă și poate asocia inclusiv febră și stare generală alterată.
• Modificări la nivelul pielii – cu aspect de piele îngroșată, lichenificată și chiar apariția cicatricilor.
• Impactul asupra calității vieții – neurodermita poate avea un puternic impact, cu afectarea calității somnului, scăderea concentrării și randamentului la locul de muncă.

În concluzie, neurodermita este o afecțiune cronică ce influențează semnificativ calitatea vieții pacienților prin senzația de mâncărime persistentă. Deși poate fi o provocare, această afecțiune poate fi controlată eficient cu ajutorul medicului dermatolog, printr-o combinație de tratamente locale si sistemice precum și printr-o serie măsuri de auto-îngrijire.

Dermatita atopica este o afectiune dermatologica cu evolutie de lunga durata ce debuteaza in primele luni de viata. Cu toate ca simptomele acesteia se amelioreaza cu varsta, este important ca in primii ani de viata sa o controlam corespunzator printr-o rutina de ingrijire corecta, un tratament dermatologic intermitent si evitarea factorilor favorizanti.

Pentru a veni in ajutorul parintilor vom discuta despre cele mai bune 10 sfaturi ce mentin sanatoasa pielea copilului dar si despre cele mai frecvente 10 greseli ce pot reactiva dermatita atopica.

10 sfaturi de urmat:

1. Utilizarea unui produs de curatare bland – produsul de curatare este esential in cazul pacientilor atopici. Acesta are rolul de a curata, hidrata si proteja pielea impotriva uscaciunii provocate de contactul cu apa. Cele mai eficiente sunt produsele de tip syndet sau ulei de dus. Prin textura lor delicata, Lipikar Syndet AP+ si Lipikar Ulei de dus AP+ mentin pH-ul pielii, protejeaza bariera cutanata si ajuta la calmarea rosetii si senzatiei de mancarime. Lipikar Syndet AP+ nu contine parfum sau sapun fiind potrivit pentru curatarea zonei scutecului, ochilor si scalpului. 
2. Utilizarea regulata a unui produs de hidratare – se recomanda produsele intens hidratante tip crema sau balsam, cu o textura non-grasa si nelipicioasa. Se aplica seara dupa dus, pe pielea usor umeda. La nevoie, in caz de uscaciune persistenta se pot aplica de doua ori pe zi – dimineata si seara. Lipikar Baume AP+M este ideal pentru pielea uscata, cu tendinta atopica. Prin ingredientele sale, Niacinamida, Unt de Shea, Microresyl si Aqua Posae reduce iritatiile, calmeaza senzatia de mancarime, reface microbiomul cutanat si previne recidivele.
3. Tratatarea puseelor de dermatita atopica – in perioadele de recidiva, pe langa rutina de ingrijire vom asocia si un tratament dermatologic. Acesta va fi efectuat la recomandarea medicului dermatolog. Se recomanda aplicarea dermatocorticoizilor si administrarea antihistaminicelor cu scopul de a reduce inflamatia, de a controla senzatia de mancarime si de a preveni suprainfectarea leziunilor cutanate. In absenta tratamentului de specialitate leziunile cutanate se vor agrava.
4. Utilizarea unui umidificator – Umiditatea scazuta produce deshidratarea pielii. In perioada iernii se recomanda utilizarea unui umidificator astfel incat umiditatea aerului sa fie cuprinsa intre 40% si 60%. 
5. Se recomanda baile rapide, de scurta durata. Baia de seara trebuie sa dureze maxim 10 minute iar apa trebuie sa fie calduta. In cazul unei recidive se recomanda efectuarea baii la 2-3 seri. Dupa dus, pielea se va sterge prin tamponare, evitand frecarea sau frictiunea.
6. Alegerea hainelor din materiale naturale – in contact cu pielea se recomanda tesaturile moi, delicate, din bumbac sau matase. De evitat lana si materialele sintetice. Hainele noi se vor spala inainte de prima purtare iar etichetele vor fi taiate pentru a preveni iritarea pielii.
7. Taierea cat mai scurta a unghiilor fara a rani pielea bebelusului. Prin taierea scurta a unghiilor vom limita scarpinatul si agaravarea leziunilor cutanate.
8. Utilizarea unui detergent hipoalergenic, fara parfum, fara balsam sau inalbitor. Detergentul lichid este considerat mai eficient, dizolvandu-se mai repede in apa si avand o remanenta mai mica in tesaturi. Se recomanda dubla clatire a hainelor.
9. Testarea produselor inainte de utilizarea lor – Chiar daca alegem un produs fara parfum, este posibil ca pielea copilului nostru sa dezvolte iritatii la alte ingrediente ce intra in compozitia acestuia. Se recomanda testarea oricarui produs nou inainte de introducerea lui in rutina de baza. Produsul se va aplica pe o zona mica de piele si se va mentine timp de 24 de ore in contact cu suprafata cutanata. Daca in acest interval de timp nu apar iritatii se considera ca produsul este bine tolerat si poate fi introdus in rutina de zi cu zi.
10. Protejarea pielii de temperaturi extreme – Conditiile meteo pot influenta negativ calitatea pielii. Expunerea la frig si vant afecteaza bariera cutanata, pielea va deveni mai uscata si pot aparea eritemul si senzatia de manarime. Pentru a reduce riscul unui puseu se recomanda, inainte de expunerea la frig si/sau vant, aplicarea unui produs de reepitelizare a pielii. Un astfel de produs este Cicaplast Baume B5 – un balsam intens reparator ce calmeaza si protejeaza pielea iritata. Textura non-grasa si nelipicioasa il face ideal pentru aplicarea pe zonele expuse (asa cum sunt zona fetei sau cea a mainilor).

10 lucruri de evitat:

1. Parintii nu isi spala hainele cu acelasi detergent – Detergentul hipoalergenic trebuie utilizat de intreaga familie. Fiind frecvent tinut in brate, copilul intra in contact cu hainele parintilor. Prin intermediul transpiratiei sau hipersalivatiei exista riscul transferului detergentului pe pielea copilului cu aparitia rosetii si senzatiei de mancarime pe zona de contact.
2. Utilizarea inconstanta a cremelor de hidratare – cremele de hidratare au ca principal rol mentinerea integritatii barierei cutanate si prevenirea recidivelor. Aplicate inconstant sau strict in timpul recurentelor, cremele de hidratare nu vor avea eficienta maxima iar dermatita atopica nu va fi niciodata controlata.
3. Imbracarea in exces a copilului – supraincalzirea provocata de imbracarea in exces a copilului poate agrava leziunile cutanate si poate provoca o senzatie de mancarime intensa. Gratajul sau scarpinatul in exces pot suprainfecta leziunile de la nivelul pielii.
4. Parintii apeleaza la tratamente naturiste – Naturist nu inseamna intotdeauna ca este si bun. In cazul pacientilor atopici se recomanda utilizarea produselor dermatocosmetice a caror eficienta este dovedita clinic prin studii de specialitate. Cremele pe baza de extracte vegetale sau pe baza de plante pot activa sau agrava leziunile cutanate.
5. Aplicarea uleiurilor (inclusiv uleiuri esentiale) in locul cremei de hidratare – Produsele pe baza de ulei nu sunt recomandate in cazul pacientilor atopici. Studiile medicale au aratat ca acestea distrug suplimentar bariera cutanata, pielea devenind mai vulnerabila in fata alergenilor, iritantilor si agentilor infectiosi din mediu. Utilizarea lor poate provoca un puseu de boala sau poate agrava leziunile deja existente.
6. Utilizarea produselor cu parfum – Parfumul este unul dintre cei mai frecventi factori declansatori ai unui puseu de dermatita atopica. Acesta poate fi regasit in produsul de spalare, crema de hidratare sau detergent. Se recomanda fie evitarea produselor cu parfum, fie alegerea unor produse cu parfum hipoalergenic.
7. Folosirea servetelelor umede – Servetele umede nu sunt recomandate pacientilor cu dermatita atopica. Acestea contin de cele mai multe ori parfum, alcool sau conservanti ce irita pielea copilului. De asemenea, textura lor rugoasa va altera bariera cutanata.
8. Parintii evita cremele cu cortizon – Foarte multi parinti evita aplicarea tratamentelor pe baza de cortizon. Anxietatea legata de aceste produse este data de reactiile adverse asociate. Cu toate acestea, dermatocorticoizii reprezinta principalul tratament al episoadelor de dermatita atopica. Respectarea tratamentului si aplicarea lui conform recomandarilor medicului dermatolog va fi benefic pentru sanatatea pacientilor si nu va avea efecte secundare.
9. Dusuri cu apa fierbinte – Apa fierbinte deshidrateaza suplimentar pielea. Temperatura maxim acceptata este de 35 de grade. Chiar daca poate parea putin, aceasta nu va provoca disconfort copilului.
10. Parintii nu sunt atenti la factorii agravanti – Episoadele de dermatita atopica sunt favorizate de o serie de factori precum: iritanti, alergeni, conditiile meteo, alimente, stres, transpiratie sau hipersalivatie. Din pacate, recidivele nu sunt declansate de fiecare data de acelasi factor. Parintii trebuie sa fie intotdeauna atenti la potentialii triggeri.

Evolutia naturala a dermatitei atopice este spre remisie dupa varsta de 5 ani. Cu rabdare, perseverenta, respectarea rutinei zilnice si vizite regulate la medicul dermatolog aceasta poate fi controlata cu succes in primii ani de viata.

Articol sustinut de La Roche-Posay.

In anotimpul rece, mentinerea sanatatii pielii reprezinta o adevarata provocare. Temperaturile joase, umiditatea scazuta si expunerea la vant si frig duc la deshidratarea pielii cu aparitia uscaciunii, descuamarii si rosetii cutanate. De asemenea, in perioada iernii, se inregistreaza si o agravare a afectiunilor cutanate de care suferim. Printre afectiunile dermatologice agravate de expunerea la frig se numara:

Dermatita atopica

Este una dintre cele mai frecvente forme de dermatita. Este o afectiune cronica ce debuteaza in primul an de viata, cu evolutie de lunga durata, cu perioade de remisie si racadere. In cazul dermatitei atopice, functia de bariera cutanata este puternic afectata, explicand in acest fel, agravarea acesteia in perioada iernii. Temperaturile scazute accentueaza uscaciunea pielii, favorizand dezvoltarea leziunilor de dermatita atopica sau agravarea formelor cronice. Afla mai multe despre dermatita atopica.

Tratamentul episoadelor acute inregistrate in perioada iernii respecta aceleasi principii terapeutice ca in cazul oricaror alte cauze de acutizare. Emolierea corecta si constanta a pielii reprezinta elementul cheie al tratamentului dermatitei atopice. Cremele hidratante permit refacerea barierei cutanate, trateaza leziunile active si previn aparitia unora noi. Se recomanda utilizarea unor produse sub forma de balsam, crema sau lotiune, ce trebuie aplicate de doua ori pe zi. De asemenea, emolientele trebuie aplicate inainte de expunerea la frig pe toate zonele neacoperite de haine. In cazurile severe sunt necesare tratamente dermatologice, administrate sub stricta supraveghere medicala. Citeste mai multe despre masurile de ingrijire.

Acneea

Acneea se poate agrava in sezonul rece. Acest lucru se datoreaza umiditatii scazute si temperaturilor negative ce stimuleaza secretia de sebum cu scopul de a prevenit deshidratarea pielii. Excesul de sebum va provoca o agravare a leziunilor de acnee. De cele mai multe ori, aceste pusee de acnee nu necesita tratamente dermatologice agresive ci o modificare a rutinei de ingrijire. Se recomanda inlocuirea gelului de curatare cu unul mai bland, ce nu usuca pielea si completarea rutinei de ingrijire cu un produs hidratant, cu textura lejera, non-comedogen si oil-free. Afla mai multe.

Psoriazis

Psoriazisul este o afectiune cutanata provocata de productia exagerata a celulelor superficiale ale pielii, numite keratinocite. Excesul de celule nu poate fi eliminat in mod natural, acumulandu-se pe suprafata pielii cu formarea leziunilor caracteristice psoriazisului. Cele mai afectate zone sunt: scalpul, coatele, genunchii si regiunea lombara. Psoriazisul este o afectiune cronica, ce necesita tratamente de lunga durata. Leziunile de psoriazis se amelioreaza in perioada verii si se agraveaza in sezonul rece. Frigul, umiditatea scazuta si expunerea redusa la radiatia UV (lumina soarelui) duc la agravarea psoriazisului. In cazul in care psoriazisul se agraveaza in lunile de iarna este recomandat un consult dermatologic cu reevaluarea planului de tratament. De asemenea, fototerapia si terapiile complementare pot mentine sub control psoriazisul.

Dermatita seboreica

Afectiune dermatologica frecventa, cu evolutie cronica, ce se caracterizeaza prin roseata, scuame si senzatie de macarime. Afecteaza cel mai frecvent scalpul si fata (zona spancenelor si santul nazo-genian). Cea mai usoara forma de dermatita seboreica este binecunoscuta matreata. Dermatita seboreica se agraveaza in perioada toamnei si iernii. Nu exista nicio modalitate de a preveni sau vindeca dermatita seboreica, dar tratamentul constant o poate controla. Utilizarea regulata a unor sampoane pe baza de sulfura de seleniu sau ketoconazol mentin sub control dermatita seboreica in perioada sezonului rece. In cazurile severe este necesar un consult dermatologic. Afla mai multe despre dermatita seboreica.

Rozacee

Rozaceea este o afectiune cutanata ce afecteaza in special femeile cu varsta de peste 30 de ani. Se caracterizeaza prin roseata si telangiectazii localizate la nivelul obrajilor, nasului, fruntii si barbiei. Rozaceea este declansata de o serie de factori printre care se numara si anotimpul rece. Temperaturile scazute si vantul in combinatie cu aerul uscat din locuinte duc la accentuarea rosetii si agravarea uscaciunii pielii. Exacerbarile din perioada rece nu pot fi evitate insa pot fi gestionate si minimizate prin: utilizarea unor creme intens hidratante ce previn uscaciune indusa de frig, aplicarea constanta a cremelor de protectie solara si protejarea fetei cu ajutorul esarfelor sau fularelor. In cazurile severe se recomanda consult dermatologic. Afla mai multe despre masurile generale de ingrijire.

Urticaria la rece

Afectiune dermatologica declansata de expunerea la frig. Se manifesta prin leziuni eritematoase (rosii), edematoase (supradenivelate), fugace, localizate pe zonele expuse la frig.  Leziunile debuteaza la cateva minute de la contactul cu aerul sau cu apa rece si se remit dupa 1-2 ore. Manifestarile clince pot asocia: dureri de cap, palpitatii, simptome digestive si senzatie de lipsa de aer. Tratamentul consta in administrarea de antihistaminice. Cazurile severe necesita tratament dermatologic complex. Preventia consta in evitarea expunerii la frig si a contactului cu apa sau cu suprafetele reci.