Etichetă: dermatita

Deși are un nume care pentru multi este complet necunoscut, neurodermita sau lichen simplex cronic, este o afecțiune frecvent întâlnită. Este o formă cronică de dermatită caracterizată prin prurit sau senzație de mâncărime intensă. Datorită gratajului sau scărpinării repetate, pielea se îngroașă, își modifică structura, căpătând un aspect cartonat (lichenificare). Pielea devine uscată, aspră, brună, acoperită sau nu de scuame. Nu este o afecțiune contagioasă sau periculoasă, însă din cauza senzației de mâncărime persistente, poate afecta calitatea vieții pacienților.

Care sunt principalele cauze?

Neurodermita este o afecțiune complexă, iar cauze ei nu sunt complet cunoscute. Cu toate acestea, există mai mulți factori care pot contribui la apariția sau agravarea acesteia:

• Traumatisme minore repetate – neurodermita poate fi declanșată de traumatisme minore, dar repetate, la nivelul pielii, cum ar fi mușcături de insecte, haine mulate sau contactul prelungit cu planuri dure (de exemplu cu spătarul scaunului). Aceste traumatisme pot provoca senzația de mâncărime, iar scărpinarea repetata va duce la modificări ale pielii.
• Afectiuni dermatologice asociate – poate fi asociată cu o serie afecțiuni dermatologice, în special cele care implică senzația de mâncărime, cum ar fi dermatita atopica, dermatita de contact sau psoriazisul.
• Componenta psihologică: Factorii psihologici precum stresul, anxietatea și depresia pot juca un rol important în apariția sau exacerbarea neurodermitei.

Cum se manifestă neurodermita?

Afecțiunea debutează prin prurit sau senzație persistentă de mâncărime. Inițial, la nivelul pielii nu există leziuni vizibile, însă prin scărpinatul repetat, în timp, apare eritemul sau roșeața, uscăciunea și scuamele. Cu timpul, zona respectivă se îngroașă și se pigmentează (devine mai închisă la culoare), iar reliefurile naturale ale pielii se accentuează. Pielea capătă un aspect îngroșat, cartonat și uneori pot apărea inclusiv fisuri sau crăpături care dau senzație de usturime sau arsură. Neurodermita poate afecta orice zonă a corpului fiind localizată pe zone accesibile scărpinatului. Afectează frecvent zone precum scalp, spate, coate, glezne, gambe și organe genitale si interfesier.

Care sunt factorii care pot agrava simptomele neurodermitei și cum pot fi evitați sau gestionați?

Există mai mulți factori care pot agrava simptomele neurodermitei, iar gestionarea lor poate ajuta la reducerea disconfortului asociat cu această afecțiune. Iată câțiva factori care pot agrava simptomele neurodermitei și cum pot fi evitați sau gestionați:

• Produsele de îngrijire – folosirea unor produse agresive (produse cu alcool, parfum sau cu acțiune antibacteriană) sau igiena prea riguroasă poate agrava neurodermita. Recomand produse de curățare blânde, fără parfum sau substanțe iritante, de preferat dermatocosmetice.
• Frictiunea sau frecarea pielii – aceasta poate accentua senzația de mâncărime întreținând leziunile cutanate. Evitarea hainelor mulate din materiale sintetice sau iritante (ex. lana) sau contactul prelungit cu suprafețele dure.
• Factorii de mediu – temperaturile extreme, expunerea la soare sau umiditatea scăzută pot agrava simptomele.
• Stresul – poate agrava simptomele neurodermitei, intensificând senzația de mâncărime.

Care sunt opțiunile de tratament disponibile

Tratamentul constă în aplicarea dermatocorticoizilor ce reduc senzația de mâncărime și inflamația, a keratoliticelor (uree) cu rolul de a reduce lichenificarea și produse dermatocosmetice cu rol hidratant și reparator. Se asociază și tratament sistemic cu antihistaminice, iar în unele cazuri sunt necesare inclusiv anxioliticele.

În cazurile reticente la tratament, se apeleaza la crioterapie sau injectarea de cortizon intralezional.

Care sunt complicațiile bolii?

Ca orice afecțiune cutanată netratată la timp, si neurodermita asociază complicații:

• Suprainfecție – zona afectată de neurodermită este predispusă la formarea unor fisuri care reprezintă poarta de intrare pentru patogeni, cum ar fi de Stafilococul auriu. Zona devine roșie, inflamată, dureroasă și poate asocia inclusiv febră și stare generală alterată.
• Modificări la nivelul pielii – cu aspect de piele îngroșată, lichenificată și chiar apariția cicatricilor.
• Impactul asupra calității vieții – neurodermita poate avea un puternic impact, cu afectarea calității somnului, scăderea concentrării și randamentului la locul de muncă.

În concluzie, neurodermita este o afecțiune cronică ce influențează semnificativ calitatea vieții pacienților prin senzația de mâncărime persistentă. Deși poate fi o provocare, această afecțiune poate fi controlată eficient cu ajutorul medicului dermatolog, printr-o combinație de tratamente locale si sistemice precum și printr-o serie măsuri de auto-îngrijire.

Dermatita atopica este o afectiune dermatologica cu evolutie de lunga durata ce debuteaza in primele luni de viata. Cu toate ca simptomele acesteia se amelioreaza cu varsta, este important ca in primii ani de viata sa o controlam corespunzator printr-o rutina de ingrijire corecta, un tratament dermatologic intermitent si evitarea factorilor favorizanti.

Pentru a veni in ajutorul parintilor vom discuta despre cele mai bune 10 sfaturi ce mentin sanatoasa pielea copilului dar si despre cele mai frecvente 10 greseli ce pot reactiva dermatita atopica.

10 sfaturi de urmat:

1. Utilizarea unui produs de curatare bland – produsul de curatare este esential in cazul pacientilor atopici. Acesta are rolul de a curata, hidrata si proteja pielea impotriva uscaciunii provocate de contactul cu apa. Cele mai eficiente sunt produsele de tip syndet sau ulei de dus. Prin textura lor delicata, Lipikar Syndet AP+ si Lipikar Ulei de dus AP+ mentin pH-ul pielii, protejeaza bariera cutanata si ajuta la calmarea rosetii si senzatiei de mancarime. Lipikar Syndet AP+ nu contine parfum sau sapun fiind potrivit pentru curatarea zonei scutecului, ochilor si scalpului. 
2. Utilizarea regulata a unui produs de hidratare – se recomanda produsele intens hidratante tip crema sau balsam, cu o textura non-grasa si nelipicioasa. Se aplica seara dupa dus, pe pielea usor umeda. La nevoie, in caz de uscaciune persistenta se pot aplica de doua ori pe zi – dimineata si seara. Lipikar Baume AP+M este ideal pentru pielea uscata, cu tendinta atopica. Prin ingredientele sale, Niacinamida, Unt de Shea, Microresyl si Aqua Posae reduce iritatiile, calmeaza senzatia de mancarime, reface microbiomul cutanat si previne recidivele.
3. Tratatarea puseelor de dermatita atopica – in perioadele de recidiva, pe langa rutina de ingrijire vom asocia si un tratament dermatologic. Acesta va fi efectuat la recomandarea medicului dermatolog. Se recomanda aplicarea dermatocorticoizilor si administrarea antihistaminicelor cu scopul de a reduce inflamatia, de a controla senzatia de mancarime si de a preveni suprainfectarea leziunilor cutanate. In absenta tratamentului de specialitate leziunile cutanate se vor agrava.
4. Utilizarea unui umidificator – Umiditatea scazuta produce deshidratarea pielii. In perioada iernii se recomanda utilizarea unui umidificator astfel incat umiditatea aerului sa fie cuprinsa intre 40% si 60%. 
5. Se recomanda baile rapide, de scurta durata. Baia de seara trebuie sa dureze maxim 10 minute iar apa trebuie sa fie calduta. In cazul unei recidive se recomanda efectuarea baii la 2-3 seri. Dupa dus, pielea se va sterge prin tamponare, evitand frecarea sau frictiunea.
6. Alegerea hainelor din materiale naturale – in contact cu pielea se recomanda tesaturile moi, delicate, din bumbac sau matase. De evitat lana si materialele sintetice. Hainele noi se vor spala inainte de prima purtare iar etichetele vor fi taiate pentru a preveni iritarea pielii.
7. Taierea cat mai scurta a unghiilor fara a rani pielea bebelusului. Prin taierea scurta a unghiilor vom limita scarpinatul si agaravarea leziunilor cutanate.
8. Utilizarea unui detergent hipoalergenic, fara parfum, fara balsam sau inalbitor. Detergentul lichid este considerat mai eficient, dizolvandu-se mai repede in apa si avand o remanenta mai mica in tesaturi. Se recomanda dubla clatire a hainelor.
9. Testarea produselor inainte de utilizarea lor – Chiar daca alegem un produs fara parfum, este posibil ca pielea copilului nostru sa dezvolte iritatii la alte ingrediente ce intra in compozitia acestuia. Se recomanda testarea oricarui produs nou inainte de introducerea lui in rutina de baza. Produsul se va aplica pe o zona mica de piele si se va mentine timp de 24 de ore in contact cu suprafata cutanata. Daca in acest interval de timp nu apar iritatii se considera ca produsul este bine tolerat si poate fi introdus in rutina de zi cu zi.
10. Protejarea pielii de temperaturi extreme – Conditiile meteo pot influenta negativ calitatea pielii. Expunerea la frig si vant afecteaza bariera cutanata, pielea va deveni mai uscata si pot aparea eritemul si senzatia de manarime. Pentru a reduce riscul unui puseu se recomanda, inainte de expunerea la frig si/sau vant, aplicarea unui produs de reepitelizare a pielii. Un astfel de produs este Cicaplast Baume B5 – un balsam intens reparator ce calmeaza si protejeaza pielea iritata. Textura non-grasa si nelipicioasa il face ideal pentru aplicarea pe zonele expuse (asa cum sunt zona fetei sau cea a mainilor).

10 lucruri de evitat:

1. Parintii nu isi spala hainele cu acelasi detergent – Detergentul hipoalergenic trebuie utilizat de intreaga familie. Fiind frecvent tinut in brate, copilul intra in contact cu hainele parintilor. Prin intermediul transpiratiei sau hipersalivatiei exista riscul transferului detergentului pe pielea copilului cu aparitia rosetii si senzatiei de mancarime pe zona de contact.
2. Utilizarea inconstanta a cremelor de hidratare – cremele de hidratare au ca principal rol mentinerea integritatii barierei cutanate si prevenirea recidivelor. Aplicate inconstant sau strict in timpul recurentelor, cremele de hidratare nu vor avea eficienta maxima iar dermatita atopica nu va fi niciodata controlata.
3. Imbracarea in exces a copilului – supraincalzirea provocata de imbracarea in exces a copilului poate agrava leziunile cutanate si poate provoca o senzatie de mancarime intensa. Gratajul sau scarpinatul in exces pot suprainfecta leziunile de la nivelul pielii.
4. Parintii apeleaza la tratamente naturiste – Naturist nu inseamna intotdeauna ca este si bun. In cazul pacientilor atopici se recomanda utilizarea produselor dermatocosmetice a caror eficienta este dovedita clinic prin studii de specialitate. Cremele pe baza de extracte vegetale sau pe baza de plante pot activa sau agrava leziunile cutanate.
5. Aplicarea uleiurilor (inclusiv uleiuri esentiale) in locul cremei de hidratare – Produsele pe baza de ulei nu sunt recomandate in cazul pacientilor atopici. Studiile medicale au aratat ca acestea distrug suplimentar bariera cutanata, pielea devenind mai vulnerabila in fata alergenilor, iritantilor si agentilor infectiosi din mediu. Utilizarea lor poate provoca un puseu de boala sau poate agrava leziunile deja existente.
6. Utilizarea produselor cu parfum – Parfumul este unul dintre cei mai frecventi factori declansatori ai unui puseu de dermatita atopica. Acesta poate fi regasit in produsul de spalare, crema de hidratare sau detergent. Se recomanda fie evitarea produselor cu parfum, fie alegerea unor produse cu parfum hipoalergenic.
7. Folosirea servetelelor umede – Servetele umede nu sunt recomandate pacientilor cu dermatita atopica. Acestea contin de cele mai multe ori parfum, alcool sau conservanti ce irita pielea copilului. De asemenea, textura lor rugoasa va altera bariera cutanata.
8. Parintii evita cremele cu cortizon – Foarte multi parinti evita aplicarea tratamentelor pe baza de cortizon. Anxietatea legata de aceste produse este data de reactiile adverse asociate. Cu toate acestea, dermatocorticoizii reprezinta principalul tratament al episoadelor de dermatita atopica. Respectarea tratamentului si aplicarea lui conform recomandarilor medicului dermatolog va fi benefic pentru sanatatea pacientilor si nu va avea efecte secundare.
9. Dusuri cu apa fierbinte – Apa fierbinte deshidrateaza suplimentar pielea. Temperatura maxim acceptata este de 35 de grade. Chiar daca poate parea putin, aceasta nu va provoca disconfort copilului.
10. Parintii nu sunt atenti la factorii agravanti – Episoadele de dermatita atopica sunt favorizate de o serie de factori precum: iritanti, alergeni, conditiile meteo, alimente, stres, transpiratie sau hipersalivatie. Din pacate, recidivele nu sunt declansate de fiecare data de acelasi factor. Parintii trebuie sa fie intotdeauna atenti la potentialii triggeri.

Evolutia naturala a dermatitei atopice este spre remisie dupa varsta de 5 ani. Cu rabdare, perseverenta, respectarea rutinei zilnice si vizite regulate la medicul dermatolog aceasta poate fi controlata cu succes in primii ani de viata.

Articol sustinut de La Roche-Posay.

Roseata sau eritemul facial reprezinta unul din principalele motive de prezentare la medicul dermatolog. Cele mai frecvente cauze sunt:

Rozacee

Rozaceea este una dintre cele mai frecvente cauze de roseata la nivelul fetei. Este o afectiune cutanata cu evolutie de lunga durata ce afecteaza cu predilectie femeile dupa varsta de 30 de ani. Se manifesta prin roseata localizata la nivelul nasului si obrajilor. La debut, pacientul observa o inrosire tranzitorie a pielii produsa de factorii de mediu (soare, vant sau frig), alimente sau bauturi fierbinti, efort fizic intens sau expunere la caldura (bai fierbinti sau sauna). In timp, roseata tranzitorie se va transforma in una permanenta (rozacee eritemato-telangiectazica sau cuperoza).

Cum putem trata roseata?

Cu toate ca rozaceea nu poate fi tratata, putem estompa roseata. Tratamentul pentru roseata va fi stabilit de medicul dermatolog si include: evitarea factorilor favorizanti, respectarea unei rutini de ingrijire, administrarea unui tratament local (atunci cand este necesar) si proceduri de tip laser vascular sau IPL.

Dermatita seboreica

Afectiune cutanata frecventa, dermatita seboreica afecteaza scalpul si zona fetei. Se manifesta prin roseata si scuame localizate la nivelul sprancenelor si santului nazo-genian (ridul de la nas spre gura). Dermatita seboreica are perioade de remisie si recadere. Se activeaza in special toamna, iarna si in perioadele stresante. 

Cum putem trata roseata?

Roseata din dermatita seboreica se remite in urma tratamentelor dermatologice. Pentru formele usoare, tratamentul presupune utilizarea unor geluri de spalare si creme dermatocosmetice antiseboreice. In formele moderat-severe, se recomanda utilizarea, sub supravegherea medicului dermatolog, a dermatocorticoizilor sau a antimicoticelor topice.

Acnee

Fie ca vorbim de leziunile inflamatorii papulo-pustuloase (“cosuri rosii”) sau de cicatricile post-acnee recente, roseata este un semn frecvent intalnit in acnee. Roseata apare in special in cazurile de acnee moderat-severa sau in cazul pacientilor ce manipuleaza (storc) leziunile de acnee. Este foarte important sa deosebim acneea de rozacee – sunt afectiuni diferite, cu tratamente diametral opuse.

Cum putem trata roseata?

Preventia reprezinta cel mai eficient tratament pentru roseata. Cu cat tratam mai repede leziunile de acnee, cu atat avem sanse mai mici sa dezvoltam roseata. In cazurile de roseata persistenta se recomanda proceduri dermatologice precum microneedeling, mezoterapie sau lasere vasculare sau IPL.

Roseata produsa de pielea uscata

Tenul uscat reprezinta unul din cele 5 tipuri de ten cunoscute in dermatologie. Este un ten capricios, tern, cu textura abraziva. In cazul tenului uscat bariera cutanata este deficitara, pielea devenind vulnerabila in fata factorilor de mediu (frig, vant, soare) sau a produselor de ingrijire sau de make-up. Rosetea reprezinta un semn de agresiune a pielii.

Cum putem trata roseata?

Refacerea barierei cutanate va estompa roseata. Se recomanda utilizarea unor creme intens hidratante bogate in ceramide, acid hialuronic sau glicerina, utilizarea cremelor de fotoprotectie cu filtru mineral si evitarea exfoliantilor. De asemena, se recomanda evitarea expunerii la factorii de mediu si utilizarea produselor de ingrijire ce contin parfum. 

Dermatita de contact

Dermatita de contact poate fi alergica sau iritativa. Asa cum ii spune si numele, se produce prin contactul pielii cu o anumita substanta. La nivelul fetei, roseata este cel mai frecvent produsa prin contactul cu un iritant (dermatita iritativa de contact). Cel mai frecvent este cauzata de: sapun, parfum sau aditivii din produsele cosmetice si de machiaj.

Cum putem trata roseata?

Roseata dispare dupa indepartarea factorului favorizant. Uneori, poate fi dificila identificarea agentului cauzator. In cazul persoanelor cu istoric personal de dermatita de contact se recomanda produsele hipoalergenice.

Alte cauze de roseata: dermatita atopica, dermatita indusa de dermatocorticoizi, psoriazis, lupus, arsurile solare.