Dermatita seboreica a nou nascutului, cunoscuta popular sub numele de “crusta de lapte”, este o afectiune cutanata intalnita la o mare parte dintre bebelusi. Debuteaza in jurul varstei de 3 saptamani, cu un varf al manifestarilor cutanate la 3 luni si remitere in jurul varstei de un an. Fiind printre primele afectiuni dermatologice ale nou nascutului, reprezinta o sursa majora de stres pentru parinti.
Care este cauza?
Excesul de sebum – este principalul factor implicat in dezvoltarea dermatitei seboreice. Productia de sebum este controlata de hormonii androgeni (transmisi inainte de nastere de la mama la fat sau prin laptele matern).
Infectie fungica – Excesul de sebum de la nivelul pielii favorizeaza dezvoltarea unei ciuperci saprofite numita Malassezia furfur. Aceasta ciuperca este prezenta in mod normal la nivelul pielii, insa in momentul in care prolifereaza peste limitele normale devine patogena. In acest caz, dermatita seboreica raspunde bine la tratamente antimicotice locale.
Alte cauze – variatiile de temperatura, umiditatea crescuta, obezitatea, produsele de ingrjire pe baza de alcool.
Dermatita seboreica a nou nascutului nu este contagioasa si nu este secundara unei igiene precare sau ingrijirii necorespunzatoare a pielii bebelusului.
Cum se manifesta?
Eritem (roseta)
Cruste sau coji groase, aderente, de culoare galbena, de consistenta grasoasa
Pielea este grasa sau uleioasa
Localizarea leziunilor – scalp (in special varful capului), fata (sprancene, nas sau obraji), urechi, gat si zona scutecului.
Leziunile debuteaza la nivelul scalpului. Pot ramane limitate la acest nivel sau pot progresa, extinzandu-se la nivelul fetei sau pe alte zone.
Cum se trateaza?
Evolutia dermatitei seboreice este autolimitata. Se vindeca de la sine in cateva saptamani-luni. Formele usoare nu necesita tratament dermatologic, respectarea unor reguli simple de igiena fiind suficiente:
In formele usoare – se recomanda spalarea mai frecventa cu sampoane special concepute pentru bebelusi. Crustele se pot inlatura, dupa samponare, prin masarea delicata a scalpului bebelusului .
In cazul crustelor aderente se recomanda aplicare unor emoliente timp de cateva minute, urmata de indeparatrea acestora cu o perie speciala, moale, ce nu traumatizeaza scalpul bebelusului.
Pentru cazurile mai severe se recomanda consult dermatologic.
Cand trebuie sa mergem la medicul dermatolog?
Cand tratezi pentru prima data dermatita seboreica a nou nascutului.
Cand este afectata zona scutecului.
Cand sunt afectate mai multe zone ale corpului.
Cand dermatita nu se amelioreaza sau se agraveaza sub masurile simple de ingrijire.
Cand pielea bebelului devine eritematoasa (rosie), calda la palpare sau supureaza .
In cazul bebelusilor cu deficit imun (sistem imunitar scazut).
Afla mai multe despre afectiunile cutanate la nou nascut.
Dermatita seboreica este o afectiune cutanata frecventa, ce afecteaza in principal scalpul si fata. Are o evolutie cronica, in puseuri, cu perioade de remisie si recadere. Nu este contagioasa. Afecteaza in special adolescentii si adultii tanari, insa poate fi intalnita si la bebelusi sau varstnici. Barbatii sunt mai frecvent afectati.
De ce apare dermatita seboreica?
Mecanismul de aparitie al dermatitei seboreice nu este pe deplin inteles. Sunt implicati o serie de factori ce pot varia in functie de particularitatile fiecarui individ:
Compozitia sebumului – sebumul este produs de glandele sebacee si este alcatuit dintr-un complex de lipide. Sebumul este responsabil de scalpul gras (par gras) si de aspectul uleios al tenului (seboree). La pacientii cu dermatita seboreica, sebumul prezinta un nivel crescut de lipide, colesterol si trigliceride.
Fungi – Malassezia furfur este o ciuperca ce traieste in mod normal la nivelul scalpului (este un fung saprofit). Nivelul crescut de sebum favorizeaza proliferarea (inmultirea) ei. Raspunsul bun la terapiile antimicotice sustin rolul Malasseziei furfur in mecanismul dermatitei seboreice.
Genetic – risc mai mare de a dezvolta dermatita seboreica daca unul dintre parinti a suferit de aceasta boala.
Factorii de mediu – variatiile de temperatura si umiditatea excesiva. Dermatita seboreica se agraveaza in perioada iernii, cu ameliorare vara, in special dupa expunerea la soare.
Asocierea cu afectiuni neuropsihice – boala Parkinson, Alzheimer, schizofrenia sau epilepsia.
Stresul, depresia si anxietatea pot induce dermatita seboreica.
Consumul de alcool.
Cum se manifesta?
Manifestarile dermatitei seboreice variaza in functie de localizarea leziunilor. Afecteaza zonele bogate in sebum (scalp, fata, zona decolteului, ombilic, axila si inghinal). Se manifesta prin eritem (roseata), scuame (coji) de culoare galbena, de consistenta grasa si prurit (senzatie de mancarime) de intensitate variabila. Leziunile sunt simetrice.
Zona fetei – leziuni eritematoase (rosii), acoperite de scuame groase, aderente si grasoase localizate de electie in zona intersprancenoasa si la nivelul pliurilor nazo-labiale. Regiunea urechilor este frecvent afectata. Uneori poate fi afectata si zona pleoapelor, ducand la blefarite dificil de tratat.
Zona scalpului – forma usoara de dermatita seboreica se manifesta prin matreata fina si par gras, ce da un aspect neingrijit podoabei capilare. Formele mai severe se manifesta prin roseata, scuame aderente si prurit intens. Leziunile sunt localizate cu predilectie in zona occipitala (ceafa), tample si retroauricular (in spatele urechii).
O forma particulara este dermatita seboreica a noului nascut. Cititi mai multe aici.
Cum se trateaza dermatita seboreica?
Dermatita seboreica localizata la nivelul fetei:
Utilizarea unor geluri de spalare special concepute pentru tenul mixt/gras.
Dermatocosmetice antiseboreice – recomandate pentru formele usoare de dermatita seboreica, ce asociaza scuame fine si eritem discret. Agentii activi calmeza manifestarie cutanate si ajuta la intretinerea rezultatelor. Pot fi utilizate pe termen lung.
Dermatocorticoizii – se vor utiliza la recomandarea medicului dermatolog. Se recomanda in cazurile moderat severe, rezistente la terapiile dermato-cosmetice. Se utilizeaza pe perioade scurte de timp (maxim doua saptamani).
Inhibitori de calcineurina, antimicoticele locale sau metronidazolul – sunt alternative terapeutice destinate cazurilor moderat severe.
Dermatita seboreica localizata la nivelul scalpului:
Sampoane antiseboreice si antifungice – contin ingrediente active precum sulfura de seleniu, ketoconazol, ciclopirox sau acid salicilic. Samponul se mentine in contact cu scalpul timp de 5-10 minute apoi se clateste.
Solutii cu acid salicilic – se recomanda in cazurile ce asociaza scuame groase la nivelul scalpului. Poate fi combinat cu dermatocorticoizi.
Pentru matreata – forma usoara de dermatita seboreica – se recomanda spalarea mai frecventa a scalpului si aplicarea alternativa a 2-3 sampoane.
Tratamentul rozaceei variaza in functie de stadiul clinic si de simptomatologia pacientului. De asemenea, trebuie sa tinem cont si de impactul negativ pe care rozaceea il are asupra calitatii vietii pacientilor fiindu-le atribiute, in mod eronat, anumite vicii. Formele usoare nu necesita tratament medicamentos, o rutina de ingrijire personalizata fiind suficienta pentru a controla simptomele cutanate. In cazul formelor severe sau recalcitrante, sunt necesare terapii combinate atat locale cat si sistemice. In absenta tratamentului rozaceea se agraveaza.
Reguli generale de ingrijire a pielii
Fotoprotectia este obligatorie! Se recomanda produsele ce asigura protectie solara UVB+UVA, cu SPF>30 si filtru mineral. Absenta fotoprotectiei duce la agravarea manifestarilor cutanate.
Curatarea fetei se va face cu geluri blande, special concepute pentru tenul uscat/sensibil. Clatirea fetei se va face cu apa calduta (de evitat apa fierbinte).
Utilizarea zilnica a cremelor hidratante. Se recomanda utilizarea produselor dermato-cosmetice special concepute pentru tenul sensibil. Hidratarea corecta reduce roseata, amelioreaza disconfortul cutanata si creste toleranta fata de tratamentele locale.
Evitarea factorilor favorizanti – factori de mediu (expunere la soare, vant, variatiile de temperatura, umiditate crescuta sau temperaturi inalte sau scazute), alimente si bauturi fierbinti, alimente picante, cafeaua, bauturile alcoolice (vin rosu), sauna, efortul fizic intens, stresul.
NU se recomanda produsele de demachiere astringente sau pe baza de alcool.
NU se recomanda utilizarea produselor de gomaj (scrub).
NU se recomanda utilizarea produselor de machiaj tip waterproof – sunt dificil de curatat si produc iritarea suplimentara a pielii.
NU se recomanda produsele ce contin parfum, alcool, mentol, camfor, acid glicolic, acid lactic sau uree.
Pentru o rutina completa si corecta de ingrijire va recomand urmatorul video (al Academiei Americane de Dermatologie).
Tratament local
Acid azelaic – Este recomandat in cazul eritemului difuz (stadiul I) si leziunilor inflamatorii (stadiul II). Se gaseste sub forma de gel sau crema. Actioneaza si pe petele pigmentare, ducand la estomparea lor. La initierea tratamentului apar reactii adverse precum: senzatie de arsura, intepatura (in primele 10-15 minute de la aplicare), uscaciunea pielii sau iritatie (daca nu se respecta recomandarile medicului dermatolog).
Metronidazol – Este eficient atat pe roseata (stadiul I) cat si pe leziunile inflamatorii (stadiul II). Se gaseste sub forma de gel, mixtura sau crema. Poate fi utilizat ca tratament de lunga durata sau cu aplicare intermitenta cu scopul mentinerii rezultatelor. Reactii adverse – uscaciune, senzatie de arsura, iritatie.
Brimodinina – Actioneaza pe eritemul tranzitor si pe reseata permanenta (stadiul I). Este un tratament eficient, ce produce vasoconstrictia vaselor de la nivelul fetei, cu ameliorarea temporara a eritemului. Se aplica dimineata iar efectul ei persista pana la 12h. Reactii adverse: senzatie de arsura si dermatita de contact.
Ivermectina – Recomandata in rozaceea papulo-pustuloasa (stadiul II). Are efect antiinflamator si actioneaza asupra Demodex folliculorum. Tratamentul este de lunga durata si se administreaza sub stricta supraveghere medicala. Reactii adverse – uscaciune, senzatie de arsura sau mancarime, dermatita de contact, agravarea rozaceei.
Tratament sistemic
Antibioticele – reduc roseata si leziunile papulo-pustuloase. Dozele administrate sunt mai mici comparative cu cele antimicrobiene iar durata tratamentului se stabileste in functie de severitatea fiecarui caz. Odata controlata boala, administrarea antibioticului va fi oprita, iar pacientul va continua cu un tratament de intretinere. Majoritatea antibioticelor utilizate in tratarea rozaceei sunt fotosensibilizante, fotoprotectia fiind obligatorie pe perioada administrarii lor.
Derivati de vitamina A – Isotretinoinul – Este indicat in formele severe de rozacee, in cazurile rezistente la alte terapii sau cu intoleranta la antibiotice. Dozele recomandate vor fi mai mici ca in acnee, insa tratamentul poate fi de lunga durata (luni-ani). Tratamentul cu derivati de vitamina A se administreaza sub stricta supraveghere medicala asociind reactii adverse importante.
Tratamentul laser
Eritemul persistent cat si telangiectaziile pot fi tratate cu laserul vascular sau IPL (lumina intens pulsata). Terapia laser are la baza principiul fototermolizei selective. Altfel spus, radiatia luminoasa emisa de laser are o anumita lungime de unda, ce va tinti un anumit cromofor – in cazul nostru hemoglobina din vasele de sange. Unda laser incalzeste si distruge vasul fara ca tesutul din jur sa fie afectat. Terapia laser nu se efectueaza in perioada verii. Sunt necesare in medie 4-6 sedinte, efectuate la interval de 4 saptamani.
Rozaceea este o afectiune cutanata inflamatorie, cu evolutie cronica, ce se manifesta prin roseata localizata in regiunea centro-faciala (pometi si nas).
Afecteaza persoanele adulte, dupa varsta de 30 de ani. Femeile sunt mai frecvent afectate ca barbatii, insa persoanele de sex masculin dezvolta forme mai severe de boala. Rozaceea este intalnita in special la persoanele cu fototip cutanat deschis – ochi albastri sau verzi, par blond sau roscat si piele alba ce se bronzeaza foarte greu si este predispusa la arsuri solare.
Cauze si factori agravanti pentru rozacee:
Rozaceea este o afectiune complexa, cu un mecanism de aparitie incomplet elucidat. De-a lungul timpului, s-au propus o serie de factori declansatori dintre care amintim anomaliile vasculare, procesul inflamator, actiunea unor microorganiste si factorii de mediu. Teoria actuala se bazeaza pe o asociere de factori interni si externi, rozaceea fiind rezultatul combinarii, in proportii variabile, a urmatorilor factori:
Vascular – este considerat cel mai important factor. Pacientii cu rozacee prezinta episoade de inrosire exagerata a fetei. Acest lucru se datoreaza unei flux sangvin mai crescut la acest nivel, cu vase de sange mai numeroase, de dimensiuni mai mari si cu o dispozitie mai superficiala fata de alte regiuni ale corpului. De asemenea, modificarile vasculare contribuie la initierea si intretinerea inflamatiei locale.
Infectios – In ceea ce priveste factorul infectios, au fost propuse 3 microorganiste cu rol in producerea rozaceei: Demodex folliculorum, Bacillus oleronius și Helicobacter pylori. Demodex folliculorum este un acarian, ce traieste in mod normal la nivelul pielii (saprofit). Este prezent in numar mai mare la pacientii cu rozacee. Studiile recente, au evidentiat prezenta unei agent microbian, numit Bacillus oleronius, la nivelul tubului digestiv al acarianului Demodex. Se pare ca Bacillus oleronius este responsabil de procesul inflamator prezent in rozacee, in timp de Demodex pare sa joace un simplu rol de vector. De asemenea, trebuie sa amintim de Helicobacter Pylori, bacterie ce traieste la nivelul stomacului, si care ar putea avea un rol in producerea rozaceei, insa acest aspect este unul controversat si necesita studii suplimentare.
Genetic – multi pacienti cu rozacee au o ruda ce sufera de aceasta afectiune.
Factori externi – expunerea la soare, frig sau vant, schimbarile bruste de temperatura, efortul fizic intens, consumul de alimente picante sau fierbinti, consumul de alcool (in special vin rosu), baile fierbinti, sauna, fumatul si stresul intretin si agraveaza roseata. De asemenea, utilizarea unor produse dermatocosmetice pe baza de uleiuri sau alcool pot agrava rozaceea.
Simptome rozacee
Manifestarile din rozacee variaza in functie de stadiul clinic. Simptomele cutanate difera de la o persoana la alta, iar intensitatea bolii poate fi usoara, moderata sau severa. Influenta factorilor interni, nerespectarea masurilor legate de stilul de viata si absenta tratamentului pot transforma o forma usoara in una severa. Rozaceea se caracterizeaza prin patru stadii clinice, fara a fi necesar ca o persoana sa treaca prin toate toate etapele de boala:
Eritem tranzitor
Este prima manifestare a rozaceei. Se caraterizeaza printr-o roseata (eritem) episodica, intermitenta, ce dureaza mai mult de 10 minute si este insotita de senzatie de arsura sau de intepatura. Afecteaza zona centrala a fetei – obraji si nas. Este frecvent declansata de stimuli externi precum expunere la soare, cosumul de alimente sau bauturi fierbinti sau efort fizic intens.
Stadiul I
Este stadiul cuperozic sau eritemato-telangiectazic. Se caracterizeaza printr-o roseata persista (mai mult de 3 luni) si telangiectazi (vase de sange dilatate, de culoare rosie). Telangiectaziile debuteaza in zona nasului, apoi afecteaza zona obrajilor, iar mai tarziu, se pot extinde in zona fruntii si barbiei. Pielea este sensibila, uscata, poate asocia senzatie de mancarine sau de arsura. Tenul prezinta intolerante la majoritatea produselor topice, inclusiv la cele recomandate pentru tratamentul rozaceei.
Stadiul II
Este stadiul papulo-pustulos. Pe zonele de roseata persistenta se dezvolta leziuni inflamatorii de tipul papule (leziuni rosii) si pustule (leziuni “cu cap alb”). Roseata si telangiectaziile sunt mai putin vizibile in acest stadiu al bolii, tabloul clinica fiind dominat de leziunile inflamatorii. Papulo-pustulele se vindeca in cateva saptamani. In acest stadiu rozaceea este frecvent confundata cu acneea. Spre deosebire de acnee, in rozacee nu intalnim comedoane (punctele negre) iar leziunile se vindeca fara cicatrici.
Stadiul III
Rareori rozaceea evolueaza in stadiul III. Afecteaza in special barbatii, fiind rar intalnita la femei. Se manifesta prin noduli profunzi, durerosi, hiperplazii ale glandelor sebacee (aspect de coaja de portocala), pori de dimeniuni mari si seboree importanta (ten gras). Toate aceste modificari au ca rezultat final aparitia fimelor (piele ingrosata, de culoare rosie, ce au aspect de coaja de portocala). Cea mai afectata zona este cea a nasului, purtand numele de rinofima, dar pot fi afectate si barbia, fruntea sau zona urechilor.
Stadiul IV
Este reprezentat de afectarea oculara. Afecteaza in special grupa de varsta 60-70 de ani. Se manifesta senzatie de mancarime, arsura, sindrom de ochi uscat si uneori tulburari de vedere. Tratarea rozaceei oculare se face in colaborare cu medicul oftalmolog.
Manifestari Rozacee
Tenul pacientilor cu acnee difera in fuctie de sex. Femeile au ten sensibil, uscat, in timp de barbatii au un ten gras, seboreic. Majoritatea barbatilor cu rozacee au un istoric de acnee, in timp ce femeile nu au acnee in antecedente.
Rozaceea este frecvent confundata de catre pacienti cu acnee, dermatitata sau alergodermia. Diagnosticul de rozacee este intodeauna stabilit de medicul dermatolog. Este un diagnostic clinica, rareori fiind necesare investigatii suplimentare.
Papiloamele reprezinta unul dintre principalele motive de prezentare la medicul dermatolog. Papiloamele sunt mici tumori cutanate benigne, ce se manifesta sub forma unor leziuni pediculate, cu aspect de „ciucurasi”, de culoare brun-deschis pana la brun inchis. Dimensiunea lor poate varia de la cativa milimetri la cativa centimetri. Papiloamele sunt localizate in special la nivelul pliurilor (gat, axila, submamar, inghinal) dar pot afecta si zone mai delicate, asa cum este regiunea pleoapelor. Numarul lor variaza de la cateva leziuni, la cateva zeci de leziuni.
Papiloamele sunt leziuni inofensive, insa pot avea un puternic impact estetic, in special in cazul localizarii pe zone expuse (zona gatului sau pleoapelor). Ele pot devenit dureroase sau pot asocia senzatie de mancarime in urma traumatismelor locale (maceratie, frictiune sau ras).
De ce apar papiloamele?
Cauza aparitiei lor este controversata. Mult timp au fost considerate leziuni de origine virala – provocate de anumite tulpini de HPV. In prezent, originea lor este multifactoriala. Cei mai importanti factori ce favorizeaza dezvoltarea papiloamelor sunt:
Varsta – afecteaza persoanele adulte, atat barbati cat si femei. Incidenta lor creste dupa varsta de 50 de ani.
Frictiunea si iritarea repetata a anumitor zone, asa cum sunt gatul, axila sau regiunea submamara (in special la persoanele supraponderale).
Tulburari metabolice – diabetul zahatat si obezitatea, dislipidemia.
Sarcina – nivelul crescut al factorilor de crestere din perioada sarcinii duce la aparitia/inmultirea papiloamelor.
Care este tratamentul papiloamelor?
Papiloamele se trateaza din motive pur estetice. Conduita terapeutica va fi stabilita in urma unui consult dermatologic. Este foarte important ca medicul dermatolog sa stabileasca diagnosticul. Papiloamele pot avea aspect similar cu alte leziuni si tumori cutanate mai periculoase. Principale optiuni terapeutice sunt:
Electrocauterizarea
Electrocauterizarea este cea mai populara procedura de tratare a papiloamelor. Presupune utilizarea curentului electric pentru a obtine o arsura controlata la nivelul pielii. Procedura se realizeaza sub anestezie locala injectabila sau topica, fiind complet nedureroasa. Recuperarea post-procedura este completa in 7-10 zile iar vindecare se face fara cicatrici. Se pot trata toate papiloamele, indiferent de localizarea lor, inclusiv cele de la nivelul pleoapelor.
Radiocauterizarea
Radiocauterizarea este o procedura similara electrocauterizarii ce foloseste unde radio de inalta frecventa pentru distrugerea leziunilor cutanate. Procedura este complet nedureroasa, rapida iar vindecarea se face fara cicatrici.
Laser CO2
Laserul CO2 este o metoda moderna, utilizata pentru ablatia (distrugerea) tumorilor cutanate benigne. Laserul CO2 emite unui fascicul de inalta energie cu scopul de a distruge tesutul tinta (in cazul nostru papilomul), fara a afecta tesutul din jur, ceea ce duce la o recuperare mai rapida. Procedura se efectueaza sub anestezie locala. Laserul CO2 are rezultate estetice foarte bune, iar tegumentul se vindeca fara cicatrici.
Tratament la domiciliu
Tratamentul la domiciliu nu este recomandat datorita riscului de sangerare si suprainfectare. Tratamantele locale ce constau in aplicarea unor substante acide la nivelul leziunilor cutanate duc la o iritatie puternica a pielii din jur, fara disparitia papilomului.
Intrebari frecvente
Cate papiloame putem trata intr-o sedinta?
In functie de marimea si localizarea papiloamelor, se pot trata in medie 20-25 de leziuni/sedinta. O sedinta de tratament necesita intre 15 si 30 min. In cazul in care papiloamele au localizari multiple (ex. gat + axila + pleoape) se prefera tratarea lor in mai multe sedinte.
Se pot trata papiloamele de la nivelul pleoapelor?
Papiloamele de la nivelul pleoapelor se trateaza fara cicatrici si fara a afecta ochiul sau vederea. Procedura se efectueaza sub anestezie locala si este complet nedureroasa. In urma procedurii pot rezulta mici echimoze (vanatai) ce se vindeca in cateva zile de la procedura. Nu se recomanda tratarea papiloamelor de la nivelul pleoapelor cu cateva zile inainte de un eveniment important.
In cat timp se vindeca leziunile dupa tratament?
Leziunile se vindeca fara cicatrici in 7-10 zile. In primele 48h post-procedura pielea va fi inflamata, asociind o senzatie de disconfort. In urmatoarele zile roseata dispare, fiind inlocuita de mici cruste hematice. Crustele cad spontan in 7-10 zile de la interventie.
Papiloamele tratate se pot reface?
In cazul unui tratament corect, papiloamele NU se refac. Exista insa posibilitatea dezvoltarii unor noi leziuni pe aceeasi regiune anatomica (fara a avea legatura cu papiloamele tratate initial).
Tratamentul papiloamelor este decontat de CNAS?
Da, tratamentul papiloamelor este decontat de CNAS.
Pentru mai multe informatii legate de programare – click aici
Tratamentul cicatricilor post-acnee nu este standardizat si va fi intotdeauna efectuat dupa vindecarea leziunilor de acnee. Conduita terapeutica va fi stabilita in functie de numarul si tipul cicatricilor, localizarea leziunilor, vechime lor si fototipul cutanat. Tratamentul permite recuperarea cicatricilor atrofice in proportie de 80%-90%.
Inainte de a incepe orice tratament pentru cicatricile post-acnee, este necesar un consult dermatologic. In urma lui, medicul va stabili daca manifestarile cutanate sunt intr-adevar cicatrici post-acnee si va determina cea mai buna metoda de a reduce aspectul lor.
Care sunt cele mai eficiente tratamente pentru cicatricile atrofice?
Peeling chimic
Procedura ce utilizeaza acizi cu diferite concentratii ce provoaca o arsura chimica controlata la nivelul pielii. In functie de concentratie si de numarul de straturi aplicate, peelingul chimic poate fi superficial, mediu sau profund. In cazul cicatricilor de acnee sunt necesare peelinguri medii sau profunde! In functie de tipul cicatricilor, substanta se poate aplica la nivelul intregii fete sau strict la nivelul leziunilor (TCA-cross). Peelingul chimic stimuleaza sinteza de cologen si permite regenerarea straturilor profunde ducand in final la atenuarea, pana la disparitia totala, a cicatricilor. Perioada de recuperare dupa un astfel de peeling este de 7-10 zile. Sunt proceduri fotosensibilizante, fiind contraindicate pe perioada verii. Trateaza toate tipurile de cicatrici atrofice.
Microneedeling
Microneedeling-ul o procedura non-invaziva ce foloseste un dispozitiv medical cu microace ce perforeaza pielea la adancimi variabile cu scopul de a creste sinteza de colagen. Procedura se asociaza cu cocktailuri cu aminoacizi, vitamine si acid hialuronic. Procedura se efectueaza sub anestezie locala iar recuperarea este de aproximativ 3-4 zile. Se recomanda proceduri seriate (4-6 sedinte) efectuate la un interval de 2-4 saptamani. De asemenea, se poate combina cu alte terapii dermato-estetice precum terapia vampir sau peelinguri chimice. Trateaza toate tipurile de cicatrici atrofice.
Radiofrecventa fractionata
Tratament inovator ce presupune utilizarea unui aplicator cu microace, ce furnizeaza energie la nivelul dermului. In acest fel, se produc mici arsuri la nivelul dermului cu scopul de a stimula productia de colagen si elastina. In primele 24h post-procedura pielea va prezenta un usor eritem si edem. Recuperarea va fi completa in 7zile. Sunt necesare mai multe sedinte, la interval de 1 luna. Trateaza in special cicatrici atofice tip boxcar si rolling.
Laser fractional
Este o procedura mai agresiva, ce presupune crearea unor mici arsuri cu scopul stimularii colagenului de la nivelul pielii. Recuperarea este mai dificila, cu edem important si roseata intensa in primele zile post-procedura. Asociaza descuamare importanta si formarea unor cruste punctiforme. Vindecarea survine in 10-14 de zile in functie de marimea zonei tratate. Sedintele se efectueaza la interval de cateva saptamani (4-6 saptamani), fiind necesare mai multe proceduri pentru un rezultat satisfacator. Fotoprotectie este obligatorie! Trateaza in special cicatrici atrofice tip rolling si boxcar.
Subcizie
Este o procedura simpla si eficienta recomandata in special in cazul cicatricilor atrofice profunde. Consta in utilizarea unui ac atraumatic (canula) cu ajutorul caruia se vor sectiona fibrele de tesut fibros ce mentin baza cicatricii atasata de planurile profunde. Procedura se va efectua sub anestezie locala, fiind nedureroasa. Aceasta tehnica se poate combina cu microneedeling, peeling chimic sau radiofrecventa fractionata.
Excizie chirugicala
Recomandata in cazul cicatricilor profunde de tip icepick. Presupune excizia cicatricii cu ajutorul unui bisturiu circular (1-1,5mm) si sutura marginilor plagii. In urma vindecarii, va rezulta o cicatrice liniara fina, mult mai usor de tratat sau camuflat.
Acid hialuronic
Presupune injectarea de acid hialuronic la nivelul cicatricilor cu scopul de a umple defectul cutanat. Procedura are rezultat pe termen mediu – intre 6 si 12 luni. Nu permite tratarea permanenta a cicatricilor. Recomandata in cazurile de cicatrici severe.
Tratamentele la domiciliu
Tratamentele la domiciliu au rezultate modeste, necesita aplicare pe termen lung si au avea reactii adverse frecvente. Se pot folosi ingrediente precum acid lactic, retinoizi, acid salicilic sau alti alfa hidroxiacizi. Fotoprotectia este obligatoriei!
Acest site foloseste cookie-uri si colecteaza informatii din browser pentru a afisa continutul site-ului si pentru a intelege audienta online. Accepta pentru moment dar poti oricand sa te razgandesti. SetariAccepta
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
