Etichetă: cadere par

Alopecia areata este o afectiune autoimuna ce se caracterizeaza prin prezenta, de obicei la nivelul scalpului, a unor zone rotund ovalare unde parul lipseste in totalitate.

Alopecia areata afecteaza atat barbatii cat si femeile si se poate manifesta la toate grupele de varsta. Cel mai frecvent afecteaza persoanele tinere cu varsta intre 15 si 30 de ani. Doar 30% din cazurile de alopecia areata debuteaza dupa varsta de 40 de ani.

Cauze alopecia areata

Mecanismul de producere al alopeciei areata este partial inteles, fiind implicati o serie de factori precum:

• Imunologici – alopecia areata este o boala autoimuna. Sistemul imun ataca radacina firelor de par ducand la caderea acestora. Aceasta teorie este sustinuta si de asocierea alopeciei areata cu alte afectiuni autoimune precum vitiligo, tiroidita autoiumuna, diabet zaharat de tipul 1 sau colagenoze.
• Genetici – un sfert din pacientii cu alopecia areata au istoric familial pozitiv. 
• Factorul psihic – alopecia se poate instala dupa un stres neuro-psihic sau emotional. De cele mai multe ori, un sindrom depresiv precede adesea caderea parului iar alopecia se amelioreaza prin psihoterapie.
• Tulburari ale microcirculatiei locale
• Tulburari hormonale – in special disfunctii tiroidiene
• Infectii  – in special virale
• Deficit latent de zinc

Manifestari alopecia areata

Alopecia areata se manifesta printr-o pierdere brusca a foliculilor pilosi de la nivelul scalpului sau barbii. Leziunile sunt asimptomatice fiind descoperite intamplator la coafor sau de unul din membrii familiei. Din punct de vedere clinic alopecia areata este de trei tipuri:

Alopecia areata in placi –  caracterizata prin aparitia unor zone rotund-ovalare lipsite de fire de par. Pielea lipsita de pilozitate are un aspect neted, lucios, iar firele de par lipsesc in totalitate sau pot fi prezente cateva fire de par subtiri, scurte, cu lungimea de 2-3mm si lipsite de luciu. Smulgerea cu usurinta a firelor de par de la marginea leziunii reprezinta un semn de progresie al bolii. Foliculii pilosi nou aparuti vor fi de culoare alba sau gri iar aspectul lor va fi drept sau carliontat. Regenerarea firelor de par poate dura luni, uneori ani. Cele mai afectate zone sunt: scalp, barba, sprancene si gene.

Alopecia totalis – reprezinta 5% din cazurile cu alopecia areata. Se caracterizeaza prin pierderea in totalitate a firelor de par de la nivelul scalpului.

Alopecia universalis – este rar intalnita, afectand 1% din cazurile de alopecia areata. Se manifesta printr-o pierdere partiala sau totala a parului de la nivelul intregului corp.

In 10% din cazurile de alopecie areata, in special in formele vechi si extinse, asociaza si modificari unghiale: depresiuni punctiforme, striatii transversale, striatii longitudinale, leuconichie punctata (pete albe) sau unghii casante.

Evolutie si prognostic

In unele cazuri se inregistreaza remisii spontane (fara tratament dermatologic). Recidivele sunt insa frecvente (50% din cazuri) si survin la intervale variabile de timp.

Factorii de prognostic nefavorabil sunt: debutul inainte de pubertate, sexul masculin, asocierea cu dermatita atopica, afectarea a mai mult de 30% din suprafata scalpului, predominanta alopeciei in regiunea occipitala, prezenta afectarii unghiale si evolutia mai mare de un an.

Tratament

Tratamentul alopeciei areata este unul dificil iar eficienta lui este variabila. In prezent, nu exista un tratament standardizat si 100% eficient. Cresterea spontana (fara tratament de specialiate) a firelor de par este frecventa in special in cazurile recente de alopecia areata.

Tratament local – eficienta variabila. Grabeste regenerarea foliculilor pilosi. Se pot utiliza produse precum:

• Dermatocorticoizi de potenta mare si foarte mare
• Minoxidil solutie
• Injectii intralezionale cu dermatocorticoizi

Tratamente sistemice – se recomanda in urmatoarele situatii – caderea parului de pe mai mult de 20% din suprafata scalpului, caderea parului s-a produs intr-un interval scurt de timp si  in cazurile vechi de alopecia areata.

• Costicoterapie sistemica – administrata oral sau intravenos in “puls-terapie”

Terapia imunosupresoare – este un tratament ce foloseste agenti iritanti ce provoaca o dermatita de contact cu scopul de a stimula cresterea firelor de par. Substantele active utilizate sunt diphencyprone si dinitroclorbenzen sau DNCB (nu sunt disponibile in Romania).

Alte terapii – fototerapia, PRP (terapia vampir), mezoterapia si microneedeling – cu rezultate variabile.

Consilierea psihologica – este importanta si esentiala la toti pacientii cu alopecie areata. Absenta pilozitatii are un impact psiho-social puternic iar pacientul trebuie sa inteleaga si sa accepte manifestarile acestei afectiuni si sa isi recapete increderea in sine.