Autor: Dr. Teodora Predescu

Acneea comedoniana este o forma usoara de acnee, ale carei manifestari difera de cele ale formei vulgare (clasice) prin absenta leziunilor inflamatorii (leziunile rosii). Acneea usoara se manifesta prin exces de sebum si prezenta comedoanelor.

Sebumul este o substanta uleioasa, alcatuita din grasimi (lipide) si produsa de glandele sebacee. Productia de sebum se activeaza la pubertate, prin actiunea hormonilor sexuali asupra glandelor sebacee. Excesul de sebum poarta numele de seboree. Sebumul este vizibil in special in zona scalpului si fetei datorita numarului mai mare de glande sebacee la acest nivel. Excesul de sebum se manifesta prin ten gras, uleios, lucios, ce impiedica persistenta machiajului, cu acumularea unui exces de fond de ten pe anumite zone ale fetei (machiajul “curge”).

Comedoanele sunt leziunile elementare de acnee. Ele apar in urma acumularii de sebum la nivelul unui por, cu blocarea orificiului de evacuare al acestuia de un dop de keratina (celule moarte incomplet exfoliate). Comedoanele pot fi deschise si închise.

• comedoanele deschise sau punctele negre  – sunt cele mai cunoscute leziuni de acnee. In cazul comedoanelor deschise, sebumul este situat la nivelul orificiului de deschidere al porului, fiind expus contactului cu oxigenul. Culoarea inchisa nu este cauzata de murdarie, ci de o reactie chimica a melaninei, pigmentul responsabil pentru culoarea pielii. In contact cu oxigenul, melanina se oxideaza si capata o culoare maro inchis, rezultand un punct negru. Punctele negre sunt localizate cel mai frecvent la nivelul nasului, barbiei, umerilor si spatelui.
• comedoanele inchise sau punctele albe – In cazul comedoanelor inchise, sebumul acumulat la nivelul porului este acoperit de un strat de celule moarte (celule superficiale ale pielii). Nefiind in contact direct cu aerul, melanina nu se va oxida si nu va forma punctul negru. Se dezvolta cel mai frecvent la nivelul fruntii, obrajilor si barbiei. Au dimeniuni foarte mici, fiind dificil de observat. Devin vizibile la intinderea pielii sau la palpare. 

Tratamentul acneei comedoniene presupune o rutina adecvata de ingrijire si utilizarea unor produse antiacneice cu actiune keratolitica (de exfoliere). Se pot utiliza produse pe baza de peroxid de benzoil, retinoizi, acid azelaic sau acid salicilic. Tratamentele antiacneice vor fi intotdeauna utilizatate sub stricta supraveghere medicala, datorita reactiilor adverse importante, ce pot duce la agravarea leziunilor de acnee, daca sunt utilizate incorect. Afla mai multe despre regulile de ingrijire si tratamentele locale antiacneice.

Pe langa tratamentele la domiciuliu, acneea usoara se poate trata si prin proceduri dermato-cosmetice la cabinetul medicului dermatolog (ex. peelinguri chimice).

Pentru mai multe informatii legate de programare – click aici

Peeling cu acid salicilic

Peelingurile chimice sunt proceduri estetice minim-invazive efectuate de medicul dermatolog ce constau in indepartarea straturilor de celule moarte de pe suprafata pielii cu ajutorul unor substante chimice. In functie de gradul de exfoliere peelingurile chimice se impart in:

Peeling superficial  – exfoliere a stratului superficial al pielii (epiderm). Recomandari: acnee comedoniana (acnee usoara), pori dilatati, exces de sebum, riduri fine, aspect neuniform al tenului si piele lipsita de luminozitate. Cei mai utilizati agenti chimici sunt – acidul salicilic, acidul glicolic, acid tricloracetic 10%. Pentru rezultate satisfacatoare sunt necesare mai multe peelinguri seriate.

Peeling mediu – actioneaza pana la nivelul stratului superficial al dermului (cel de-al doilea strat de piele). Recomandari: cicatrici post-acnee, hiperpigmentari postinflamatorii, melasma, riduri usoare-moderate, laxitate cutanata si fotoimbatranire. Se poate efectua cu un agent sau o combinatie de agenti chimici. Cel mai cunoscut agent chimic este acidul tricloracetic (TCA).

Peeling profund – actioneaza pana la stratul profund al dermului (al doilea strat de piele). Este un peeling mai putin utilizat datorita perioadei lungi de recuperare (14-21 de zile) si complicatiilor frecvente.

Este importanta diferentierea peelingurilor medicale de cele cosmetice!

Peelingul medical:

• Este efectuat de medicul dermatolog cu scop de a corecta anumite defecte cutanate sau in scop pur estetic.
• Se utilizeaza substante medicale testate si aprobate international, cu mecanism de actiune cunoscut.
• Tehnica este standardizata, cu protocoale precise.
• Indicatiile si contraindicatiile sunt clare.
• Medicul dermatolog va discuta cu pacientul si vor stabili, in urma unui consult, beneficiile si limitarile procedurii.

Peelingul cosmetic:

• Este efectuat de cosmeticiana.
• Procedurile nu sunt standardizate, cu risc crescut de devzoltare a reactiilor adverse.
• Asteptari nerealiste in partea pacientului. Experientele negative sau absenta rezultatelor, cresc reticenta pacientelor pentru astfel de proceduri (inclusiv pt peelingurile medicale).

Peeling melasma/pete pigmentare – Target Nanopeel

Peeling acnee – acid salicilic

Melasma este o afectiune cutanata frecventa, caracterizata prin aparitia de pete pigmentare ce afecteaza in special zona fetei. Are un puternic impact psiho-social, fiind dificial de tratat si camuflat. Conform Societatii Americane de Dermatologie, 90% din persoanele afectate de melasma sunt femei cu varsta cuprinsa intre 20 si 40 de ani.

Melasma este mai frecvent intalnita la persoanele cu fototip cutanat 3-4 Fitzpatrick (piele maslinie, ochi caprui si par saten, ce se bronzeaza cu usurinta si dezvolta rar arsuri solare).

De ce apare melasma?

Mecanismul de aparitie al melasmei este unul complex si incomplet inteles. Petele pigmentare apar in urma productiei in exces a unui pigment numit melanina. Melanina este un pigment de culoare inchisa responsabil de culoarea pielii si a parului. Excesul de melanina va fi depozitat la nivelul epidermului si dermului (primele doua straturi de piele). Cei mai frecventi factori favorizanti sunt:

• Factorul genetic – o treime din pacientii cu melasma au istoric familial pozitiv.
• Expunerea la soare – radiatia UV stimuleaza productia de melanina. Astfel se explica de ce melasma se amelioreaza pe perioada iernii dar se accentueaza vara. Chiar si o expunere de scurta durata, fara a utiliza o crema de protectie solara cu SPF ridicat duce la agravarea semnificativa a melasmei.
• Sarcina – melasma dezvoltata in timpul sarcinii poarta numele de “cloasma” sau “masca de sarcina”. Sarcina este cea mai frecventa cauza de melasma. Apare secundar modificarilor hormonale din aceasta perioada si este mai frecvent intalnita in trimestrele 2 si 3 de sarcina. Petele pigmentare dispar, in general, in primele luni dupa nastere. Tratamentele destinate melasmei nu sunt recomandate in timpul sarcinii.
• Administrarea de anticonceptionale orale si terapiile de substitutie hormonala reprezinta o alta cauza de aparitie a melasmei.
• Produsele de ingriire personala – in special cele pe baza de acizi sau retinol pot induce sau agrava melasma (mai ales daca sunt folosite vara).
• Tratamentele dermato-cosmetice – microdermabraziunea, peelingurile chimice, microneedeling sau terapiile laser efectuate pe perioada verii cresc riscul aparitiei melasmei.

Cum se manifesta melasma?

Melasma debuteaza cu mici pete hiperpigmentare (pete maronii), asimptomatice, cu margini neregulate, ce se extind progresiv. Leziunile sunt simetrice si afecteaza in special zona fruntii, obrajilor, nasului, buzei superioare si barbiei.

In functie de distributia petelor pigmentare, la nivelul pielii, distingem mai multe forme clinice:

• Centro-faciala – este cea mai frecventa forma. Afecteaza regiunea centrala a fetei – fruntea, nasul, buza superioara si barbia. 
• Malara – petele pigmentare sunt localizate in regiunea obrajilor si fruntii.
• Mandibulara – este mai rar intalnita, fiind afectata linia mandibulara.

In functie de profunzimea pigmentului la nivelul pielii, melasma se imparte: epidermica, dermica si mixta. Evaluarea profunzimii pigmentului se face cu ajutorul unui dispozitiv medical numit lampa Wood:

Forma epidermica:

• Petele pigmentare se accentueaza la examinarea cu lampa Wood.
• Hiperpigmentarea este foarte bine delimitata (are margini clare).
• Melasma raspunde bine la tratamentele dermatologice si dermato-cosmetice.

Forma dermica:

• Petele pigmentare raman neschimbate la examinarea cu lampa Wood.
• Marginile petelor pigmentare nu sunt bine delimitate.
• Raspunde foarte greu la tratamentele dermatologice.

Forma mixta:

• Este o combinatie intre melasma epidermica si cea dermica. Este cea mai frecventa forma de melasma.
• Hiperpigmentarea se accentueaza partial la examinarea cu lampa Wood.
• Raspunsul la tratament este unul partial – cu amelioarare semnificativa dar cu peristenta unei pigmentari discrete.

Cum se trateaza melasma?

Tratamentul melasmei este complex si de lunga durata. Melasma se poate remite fara un tratament de specialitate atunci cand factorul favorizant este eliminat – asa cum se intampla in sarcina sau in cazul administrarii anticonceptionalelor orale. Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor, melasma este o afectiune persistenta, cu evolutie de ani de zile. Tratamentul melasmei va fi stabilit de medicul dermatolog in functie de distributia leziunilor si de profunzimea pigmentului (examinare cu lampa Wood). Sunt disponibile urmatoarele optiuni terapeutice:

Fotoprotectia este obligatorie! – Se recomanda cremele cu SPF 50 si spectru larg (UVB si UVA). Crema de fotoprotectie va fi aplicata cu 20 de minute inainte de expunerea la soare si reaplicata la fiecare 2 ore in cazul desfasurarii activitatilor in aer liber. Crema de protectie solara trebuie utilizata pe tot parcursul anului (inclusiv in perioada iernii).

Tratament local – se pot utiliza produse pe baza de hidrochinona, retinoizi sau dermatocorticoizi. Se vor administra intotdeauna sub stricta supraveghere medicala si cu fotoprotectie riguroasa datorita reactiilor adverse importante. Alte subtante active cu proprietati depigmentante – acid kojic, acid azelaic sau vitamina C.

Proceduri dermatologice – sunt recomandate in cazurile rezistente la tratamentele locale.

• Microdermabraziunea este o metoda minim invaziva ce presupune indepartarea mecanica a celulele superficiale (celule moarte) de pe suprafata pielii.
• Peeling chimic – superficial sau mediu – TCA, acid glicolic, acid tranexamic, Jessner, Target Nanopeel sau PRX T33. 
• Microneedling – Dermapen – tratament minim invaziv ce presupune utilizarea unui dispoziv medical cu microace ce va perfora pielea la adancimi variabile, permitand patrunderea produselor de depigmentare aplicate in timpul procedurii in straturile mai profunde ale pielii.
• Terapii laser sau IPL.