Categorie: Dermato-pediatrie

Dermatita atopica este o afectiune cronica, necontagioasa, ce se caracterizeaza prin perioade de remisie si recadere. Respectarea unor masuri generale de ingrijire reduce riscul si frecventa perioadelor de acutizare (agravare). De cele mai multe ori, pacientii cu dermatita atopica prezinta o agravare leziunilor cutanate in contextul modificarii/intreruperii rutinei de ingrijire sau expunerii la anumiti factori agravanti.

Factori agravanti

Factorii agravanti sunt de cele mai multe ori responsabili de activarea unei dermatite atopice bine controlate sau de lipsa raspunsului de tratamentul dermatologic (in ciuda aplicarii corecte si respectarii in totalitate a  recomandarilor medicului).  Ei poti fi externi sau interni. Factorii externi sunt reprezentati de alergenii sau iritantii ce intra in contact direct cu pielea, in timp ce factorii interni (ex. alimente, stres) actioneaza din interior. Identificarea factorului agravant poate fi dificila, episoadele de acutizare avand loc la un interval variabil de la momentul expunerii. Principalii factori agravanti sunt:

• Iritanti – tesaturile din lana sau materiale sintetice, sapun, sampon, gel de dus, detergent sau dezinfectant. Servetele umede contin de cele mai multe ori parfum sau iritanti.
• Alergeni de contact – parfum, aditivii continuti de tratamentele topice (locale), metale (nichel) sau latex.
• Aeroalergeni  (alergeni din aer) – polen, acarieni, par de pisica sau caine, mucegaiuri, praf, gandaci de bucatarie.
• Alimente – lapte de vaca, oua, aluna, arahide, soia, peste, sucurile naturale de fructe sau legumele crude.
• Factori de mediu – temperaturi extreme, umiditate scazuta, expunere la vant. Dermatita atopica se agraveaza in perioadele de iarna si se amelioreaza vara.
• Alti factori – transpiratia agraveaza dermatitat atopica prin efectul iritativ si cresterea senzatiei de mancarime; hipersalivatia asociata aparitiei dentitiei; diversificarea alimentatiei; fumul de tigara.

Rutina de ingrijire

Respectarea unor masuri generale de ingrijire ajuta la reducerea uscaciunii pielii, a iritatiei si senzatiei de mancarime. In acelasi timp, previne acutizarile dermatitei atopice.

• Dusuri scurte, de maxim 10-15minute, cu apa calduta (de evitat apa fierbinte). Evitarea bailor lungi sau cu spuma, in special in formele moderat/severe de dermatita atopica. Apa fierbinte produce deshidratarea suplimentara a pielii si accetuneaza senzatia de mancarime.
• Utilizarea unor sapunuri/geluri de spalare blande sau fara sapun (de tip Syndet).
• Hidratarea pielii este obligatorie dupa dus. Se recomanda produse emoliente special concepute pentru pielea uscata/foarte uscata. Produsele nu trebuie sa contina parfum. Produsele sub forma de crema sau balsam sunt cele mai  recomandate.
• Utilizarea cremelor de fotoprotectie. Se recomanda produse ce contin filtru mineral. De evitat produsele pe baza de filtre chimice. 
• Purtarea hainelor de bumbac in contact direct cu pielea. De evitat imbracarea exagerata a copilului (caldura si transpiratia agraveaza dermatita).
• Utilizarea unui umidificator – in perioadele de iarna aerul din locuite este uscat, favorizand deshidratarea pielii si agravarea dermatitei. Mentinerea umiditatii aerului la un nivel nomal previne aparitia leziunilor.
• Evitarea scarpinatului – senzatia de mancarime este cel mai frecvent simptom. Prin evitarea bailor fierbinti, a transpiratiei, a stresului si contactului cu iritanti senzatia de mancarime poate fi dimineata.
• Evitarea stresului – aparitia dentitiei, mediul mult prea cald sau lipsa somnului sunt doar cativa factori ce pot intretine/agrava leziunile.
• Evitarea factorilor agravanti.

Dermatita atopica este o afectiune inflamatorie cronica, eczematoasa, intens pruriginoasa, ce debuteaza in copilarie. Persoanele ce sufera de dermatita atopica asociaza frecvent rinite alergice sau astm. 

Care sunt cauzele?

Dermatita atopica are la baza interactiunea complexa dintre factorii imunologici, genetici si cei de mediu.

Predispozitia genetica – 70% dintre persoanele afectate au istoric familial de atopie. Se transmite in special pe linie materna.

Alterarea functiei de bariera cutanata – reprezinta alterarea sistemului de autoprotectie a pielii. Acest sistem este format din 2 componente importante – stratul hidrolipidic (alcatuit din apa si lipide esentiale) si stratul cornos (primul strat de piele). La pacientii cu dermatita atopica exista un deficit de molecule ce au ca rezultat reducerea cantitatii lipidelor (grasimi), modificarea structura stratului cornos si cresterea pH-ului pielii, ce duc la pierderea transcutanata de apa si in final deshidratarea si uscarea excesiva a pielii.

Dezechilbru imunologic – pe fondul disfunctiei barierei cutanate si a interactiunii cu factorii de mediu se produce o activare a sistemului imun cu aparitia inflamatiei.

Factorii de mediu – modificarea stilului de viata, urbanizarea si cresterea standardului de igiena au transformat factorii de mediu in una din principalele cauze de atopie. Principalii factori de mediu sunt:

• Cresterea standardului de igiena, spalatul excesiv si utilizarea detergentilor si sapunurilor puternic degresante au dus la o crestere a agresiunii asupra tegumentelor cu uscarea si iritarea excesiva a acestora.
• Acumularea alergenilor la domiciliu prin schimbarea stilului de viata (acarieni sau animale de companie).
• Modificarea comportamentului alimentar prin introducerea de alimente noi (in special fructe exotice, arahide, alune). Diversificarea precoce a alimentatiei pare sa creasca frecventa dermatitei atopice.
• Expunerea mai redusa la infectii prin curatenie excesiva si utilizarea frecventa a antibioticelor. Situatia este intalnita in special a familiile bogate si cu putini copii. Igiena excesiva ar fi responsabila, printre altele, de lipsa producerii colonizarii microbiene fiziologice, cu o scadere a capacitatii de aparare a pielii si un risc mai mare de suprainfectie a leziunilor de dermatita atopica cu Stafilococul auriu.
• Expunerea la frig, vant si umiditatea scazuta agraveaza dermatita atopica. De asemenea, expunerea la termperaturi mari intensifica senzatie de mancarime. In general, in lunile de vara dermatita atopica se amelioreaza.
• Stresul  – Indiferent ca vorbim de stresul fizic, psihic sau social, el poate induce agravarea dermatitei atopice indiferent de varsta (atat la adulti cat si la copii). Stresul poate imbraca diferite forme: o raceala usoara, schimbarea scolii, probleme in familie sau aparitia dentitiei. De asemenea, dermatita atopica poate fi sursa de stres prin senzatia de mancarime intensa pe care o asociaza sau prin impactul estetic. 

Cum se manifesta?

Dermatita atopica se manifesta diferit in functie de varsta pacientului, de localizarea si vechimea leziunilor. Principalele manifestari clinice sunt:

• Xeroza cutanata sau piele uscata
• Eritem sau roseata 
• Mici vezicule pline cu lichid clar ce se rup secundar gratajului (la scarpinat) si care lasa in urma o suprafata exudativa (care zemuie)
• Lichenificare –  tegumente ingrosate, cu accentuarea ridurilor de pe suprafata pielii
• Prurit intens si greu de controlat (mancarime de piele)

In raport cu diferitele perioade de varsta distingem mai multe forme:

• Dermatita atopica a copilului  – cu forma sugarului si copilului mic; forma copilului prescolar si forma copilului mare
• Dermatita atopica a adultului

Evolutia dermatitei atopice

Dermatita atopica este o afectiune cronica cu evolutie ondulanta. Infectiile respiratorii si eruptiile dentare pot declansa agravari ale dermatitei atopice la sugar si la copilul mic. Factorii ce pot provoca agravari ale dermatitei atopice, indiferent de varsta, sunt: transpiratia excesiva (emotia, exercitiul fizic, caldura, ocluzia prin imbracaminte sau creme de corp), contactul cu lana sau materialele sintetice, detergentii agresivi.